Editorial - 9 iulie 2009
În şedinţa din data de 2 iulie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei din data de 4 iunie 2009, nivelul actual al ratelor dobânzilor este în continuare corespunzător.
Scăderea ratelor anuale ale inflaţiei până la valori negative în luna iunie 2009 este în concordanţă cu anticipaţiile anterioare şi reflectă, în principal, efecte temporare. După revenirea ratelor inflaţiei la valori pozitive, Consiliul guvernatorilor anticipează că evoluţia preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară va fi în continuare moderată. Datele economice recente şi rezultatele sondajelor oferă noi indicii privind probabilitatea ca activitatea economică să se menţină la un nivel scăzut până la sfârşitul anului, declinul fiind însă mai puţin pronunţat decât în trimestrul I 2009. Această evaluare include efecte nefavorabile propagate cu un anumit decalaj, precum deteriorarea în continuare a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă, care s-ar putea materializa în lunile următoare. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive, până la jumătatea anului 2010. Indicatorii disponibili ai anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute, pe fondul menţinerii unor niveluri reduse ale indicatorilor privind evoluţia creditului şi a agregatelor monetare. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că valorile deosebit de scăzute sau negative consemnate în prezent de ratele inflaţiei au un caracter temporar şi că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând în continuare puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.
Datele economice şi rezultatele sondajelor care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 4 iunie 2009 au confirmat, în general, anticipaţiile anterioare. Se preconizează că activitatea economică se va menţine la un nivel scăzut până la sfârşitul anului, declinul fiind însă mai puţin pronunţat decât în trimestrul I 2009. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive, până la jumătatea anului 2010. Măsurile importante de stimulare aplicate de toate marile economii vor susţine creşterea economică la nivel mondial, inclusiv în zona euro.
În opinia Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa perspectivelor economice sunt echilibrate. În ceea ce priveşte aspectele pozitive, datorită stimulentelor macroeconomice substanţiale în curs de aplicare şi altor măsuri adoptate, efectele ar putea depăşi aşteptările. Nivelul încrederii s-ar putea, de asemenea, îmbunătăţi mai rapid decât se anticipează în prezent. Pe de altă parte, se menţin preocupările legate de o interacţiune negativă mai puternică sau mai îndelungată între economia reală şi turbulenţele de pe pieţele financiare, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, intensificarea presiunilor protecţioniste, deteriorarea tot mai semnificativă a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă şi, în final, evoluţii nefavorabile la nivelul economiei mondiale, ca urmare a unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC s-a situat la -0,1% în luna iunie, faţă de 0,0% în luna mai. Scăderea în continuare a ratelor anuale ale inflaţiei a fost anticipată, aceasta reflectând, în principal, efectele de bază datorate fluctuaţiilor accentuate înregistrate anterior la nivelul preţurilor materiilor prime pe plan mondial.
Privind în perspectivă, se anticipează că, datorită acestor efecte de bază, ratele anuale ale inflaţiei se vor menţine negative în lunile următoare, revenind ulterior la valori pozitive. Aceste evoluţii pe termen scurt nu sunt relevante din perspectiva politicii monetare. În concordanţă cu prognozele şi proiecţiile disponibile, pe termen mai îndelungat, se anticipează că ratele inflaţiei se vor menţine pozitive, în timp ce evoluţiile la nivelul preţurilor şi al costurilor vor fi în continuare atenuate de persistenţa cererii scăzute în zona euro şi pe plan internaţional. În acest sens, indicatorii anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.
Riscurile la adresa perspectivelor privind inflaţia sunt, în general, echilibrate. Cele în sensul scăderii se referă în special la perspectivele privind activitatea economică, iar cele în sensul creşterii, la preţuri ale materiilor prime mai ridicate decât cele anticipate. De asemenea, ţinând seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai însemnate decât se estimează în prezent.
În ceea ce priveşte analiza monetară, cele mai recente date confirmă decelerarea în continuare a expansiunii masei monetare. În luna mai 2009, dinamica anuală a continuat să se atenueze până la 3,7% în cazul agregatului monetar M3 şi până la 1,8% în cazul creditelor acordate sectorului privat, acestea fiind cele mai scăzute niveluri înregistrate de la începutul celei de-a treia etape a UEM. Aceste evoluţii concomitente susţin evaluarea potrivit căreia expansiunea masei monetare se temperează, iar presiunile inflaţioniste pe termen mediu sunt scăzute.
În luna mai 2009, soldurile majorităţii componentelor M3 au consemnat scăderi, reflectând, în mare măsură, reducerile recente ale dobânzilor bonificate la depozite pe termen scurt şi instrumente negociabile, precum şi intensificarea realocărilor de fonduri către instrumente neincluse în M3, evoluţie care ar fi putut fi favorizată de aceste reduceri. După accelerarea considerabilă din luna aprilie 2009, dinamica agregatului monetar M1 a consemnat în luna mai o moderare, în pofida faptului că s-a menţinut robustă. În ultimele luni, evoluţiile pe termen scurt ale M3 au fost caracterizate de volatilitate. Făcând abstracţie de această volatilitate, expansiunea masei monetare evidenţiază o temperare începând cu trimestrul IV 2008.
Fluxul creditelor bancare acordate societăţilor nefinanciare şi populaţiei s-a situat în continuare la un nivel redus, reflectând parţial pierderea de ritm înregistrată de activitatea economică şi persistenţa încrederii scăzute a consumatorilor şi a sectorului corporativ. În ultimele luni, soldul creditelor acordate societăţilor nefinanciare a consemnat o scădere lunară moderată. Aceste evoluţii se datorează, în principal, reducerii creditării pe termen scurt, fluxul creditelor pe scadenţe îndelungate menţinându-se relativ pozitiv. În această privinţă, trebuie menţionat că efectele reducerilor anterioare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE au continuat să se propage asupra ratelor dobânzilor la creditele acordate atât societăţilor nefinanciare, cât şi populaţiei. În consecinţă, ameliorarea condiţiilor de finanţare ar trebui să rămână un factor de susţinere a activităţii economice în perioada următoare. Cu toate acestea, după cum a subliniat Consiliul guvernatorilor şi cu alte ocazii, având în vedere provocările viitoare, băncile ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a-şi consolida în continuare bazele de capital şi, după caz, ar trebui să valorifice la maxim măsurile adoptate de autorităţile guvernamentale pentru susţinerea sectorului financiar, în special cele cu privire la recapitalizare.
În concluzie, luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 4 iunie 2009, nivelul actual al ratelor dobânzilor este în continuare corespunzător. Scăderea ratelor anuale ale inflaţiei până la valori negative în luna iunie 2009 este în concordanţă cu anticipaţiile anterioare şi reflectă, în principal, efecte temporare. După revenirea ratelor inflaţiei la valori pozitive, Consiliul guvernatorilor anticipează că evoluţia preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară va fi în continuare moderată. Datele economice recente şi rezultatele sondajelor oferă noi indicii privind probabilitatea ca activitatea economică să se menţină la un nivel scăzut până la sfârşitul anului, declinul fiind însă mai puţin pronunţat decât în trimestrul I 2009. Această evaluare include efecte nefavorabile propagate cu un anumit decalaj, precum deteriorarea în continuare a condiţiilor pe pieţele forţei de muncă, care s-ar putea materializa în lunile următoare. În perspectiva anului viitor, după o perioadă de stabilizare, se anticipează o redresare treptată, cu ritmuri trimestriale de creştere pozitive, până la jumătatea anului 2010. Indicatorii disponibili ai anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute, pe fondul menţinerii unor niveluri reduse ale indicatorilor privind evoluţia creditului şi a agregatelor monetare. În acest context, Consiliul guvernatorilor anticipează că valorile deosebit de scăzute sau negative consemnate în prezent de ratele inflaţiei au un caracter temporar şi că stabilitatea preţurilor se va menţine pe termen mediu, susţinând în continuare puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro.
Având în vedere decalajele specifice procesului de transmisie a politicii monetare, efectele măsurilor adoptate ar trebui să se resimtă treptat la nivelul întregii economii. Astfel, prin toate măsurile adoptate, politica monetară va susţine în continuare populaţia şi sectorul corporativ. Consiliul guvernatorilor reiterează faptul că Eurosistemul a furnizat un volum considerabil de lichiditate băncilor din zona euro prin intermediul primei operaţiuni de refinanţare pe termen lung, cu scadenţa la un an, efectuată recent. Se anticipează că această operaţiune, cu o rată fixă a dobânzii de 1%, va consolida în continuare poziţiile de lichiditate ale băncilor şi va favoriza normalizarea situaţiei pe pieţele monetare şi a condiţiilor de acordare a creditelor în economie, în paralel cu celelalte măsuri pentru consolidarea creditării. Odată cu îmbunătăţirea mediului macroeconomic, Consiliul guvernatorilor va urmări anularea rapidă a măsurilor adoptate şi sterilizarea lichidităţii. În acest mod, toate riscurile la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung vor putea fi contracarate într-o manieră eficientă şi în timp util. După cum a subliniat cu numeroase ocazii, Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu. Aceasta constituie o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, contribuind la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.
În ceea ce priveşte politicile fiscale, Consiliul guvernatorilor salută orientările din primăvara anului 2009, adoptate de miniştrii de finanţe din zona euro în luna iunie, referitoare la politicile fiscale din zona euro. Trebuie asigurată revenirea la finanţe publice solide şi sustenabile, consolidând astfel stabilitatea macroeconomică în ansamblu. În acest context, autorităţile guvernamentale din zona euro ar trebui să elaboreze şi să anunţe strategii de ieşire din criză şi de consolidare fiscală ambiţioase şi realiste conform prevederilor Pactului de stabilitate şi creştere. În opinia Consiliului guvernatorilor, procesul de ajustare structurală ar trebui iniţiat cel târziu odată cu reluarea creşterii economice. În anul 2011, eforturile de consolidare ar trebui intensificate. Pentru a corecta dezechilibrele fiscale majore preconizate pentru ţările din zona euro, eforturile de consolidare structurală vor trebui să depăşească semnificativ nivelul de referinţă anual de 0,5% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate şi creştere. În ţările cu deficite bugetare ample şi/sau ponderi ridicate ale datoriei publice, ajustarea structurală anuală ar trebui să reprezinte cel puţin 1% din PIB.
Referitor la politicile structurale, se impune intensificarea eforturilor în vederea susţinerii ritmului potenţial de creştere economică în zona euro. Având în vedere efectele nefavorabile ale crizei financiare asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, investiţiilor şi stocului de capital, este esenţială accelerarea reformelor structurale necesare. Se impun îndeosebi reforme pe piaţa bunurilor şi serviciilor pentru a stimula concurenţa şi a impulsiona restructurarea şi creşterea productivităţii. De asemenea, reformele de pe pieţele forţei de muncă trebuie să faciliteze procesul de stabilire corespunzătoare a salariilor, precum şi mobilitatea forţei de muncă între sectoare şi regiuni. În acelaşi timp, multe dintre măsurile adoptate în ultimele luni pentru sprijinirea anumitor sectoare ale economiei ar trebui eliminate treptat şi în timp util. Este esenţială concentrarea asupra consolidării capacităţii de ajustare şi a flexibilităţii economiei zonei euro, în concordanţă cu principiul unei economii de piaţă deschise, bazată pe libera concurenţă.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul dintre acestea analizează efectele măsurilor de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale pentru susţinerea sectorului bancar asupra finanţelor publice din zona euro. Cel de-al doilea articol este consacrat aplicării măsurilor de politică monetară de la declanşarea turbulenţelor pe pieţele financiare în luna august 2007 până în prezent. Cel de-al treilea articol prezintă sistemul de rotaţie pe baza căruia se exercită dreptul de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor.