Editorial - 18 ianuarie 2007

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, în şedinţa din data de 11 ianuarie 2007, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile în perioada care a trecut de la decizia de majorare a ratelor dobânzilor adoptată de Consiliul guvernatorilor în data de 7 decembrie 2006 sprijină raţionamentul care a stat la baza acestei hotărâri. De asemenea, a fost confirmat faptul că monitorizarea foarte atentă a tuturor evoluţiilor este esenţială pentru evitarea materializării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Aceasta va permite ca anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro să rămână puternic ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea unei creşteri economice sustenabile şi la crearea de locuri de muncă în zona euro. Politica monetară a BCE continuă să fie acomodativă, având în vedere menţinerea la un nivel scăzut a ratelor dobânzilor de referinţă ale BCE, creşterea foarte puternică a creditului şi a masei monetare, precum şi volumul semnificativ al lichidităţii din zona euro, indiferent de indicatorul prin care aceasta este determinată. Prin urmare, privind în perspectivă, se justifică adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

În ceea ce priveşte analiza economică, după majorarea deosebit de puternică din primul semestru al anului 2006, PIB din zona euro a înregistrat în trimestrul III o creştere reală de 0,5% comparativ cu intervalul anterior. Cererea internă a rămas principalul element de susţinere a creşterii economice, ceea ce confirmă consolidarea preconizată a procesului de relansare economică şi indică autosustenabilitatea tot mai accentuată a dezvoltării economice în zona euro. Potrivit celor mai recente informaţii, rezultatele diverselor sondaje de încredere şi estimările cantitative susţin ipoteza menţinerii unui ritm puternic de creştere economică şi a înregistrării în continuare a unor evoluţii pozitive pe piaţa forţei de muncă. Deşi se poate observa o anumită volatilitate a ritmurilor trimestriale de creştere către sfârşitul anului, asociată influenţei modificărilor survenite la nivelul impozitelor indirecte într-una dintre ţările mari ale zonei euro, informaţiile disponibile continuă să susţină scenariul de bază al Consiliului guvernatorilor.

Perspectivele pe termen mediu privind activitatea economică rămân favorabile şi există în continuare premisele unei creşteri solide în zona euro, într-un ritm apropiat de potenţial. În privinţa mediului extern, expansiunea economică globală a devenit mai echilibrată între regiuni, înregistrându-se o relativă încetinire de ritm în Statele Unite şi o consolidare a trendului ascendent în alte ţări ale lumii. Pe ansamblu, creşterea economică globală va rămâne puternică, sprijinind în continuare exporturile zonei euro. Pentru cererea internă din zona euro se anticipează persistenţa ritmului alert de creştere. Se estimează că investiţiile vor rămâne dinamice, beneficiind de o perioadă prelungită de condiţii de finanţare deosebit de favorabile, de restructurarea bilanţului, de amploarea profiturilor acumulate şi a celor prezente, precum şi de îmbunătăţirea eficienţei economice. De asemenea, consumul va continua să se consolideze, în concordanţă cu creşterea venitului real disponibil, susţinută de îmbunătăţirea constantă a gradului de ocupare a forţei de muncă.

Consiliul guvernatorilor anticipează conturarea unor riscuri la adresa perspectivei în general favorabile privind creşterea economică în următorii ani. Acestea se referă în principal la temerile privind accentuarea presiunilor protecţioniste, la posibilitatea unei noi scumpiri a petrolului şi la preocupările legate de eventuale evoluţii neuniforme cauzate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că în luna decembrie 2006 rata anuală a inflaţiei măsurată prin intermediul indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a rămas nemodificată la valoarea de 1,9% consemnată în luna anterioară. Având în vedere volatilitatea observată în ultimele luni şi manifestarea unor efecte de bază, preţurile la energie vor avea în continuare un impact semnificativ asupra trendului ratelor anuale ale inflaţiei IAPC în primele luni ale anului 2007, la acesta adăugându-se influenţa majorării impozitelor indirecte. De asemenea, se estimează că, în acest an şi în anul următor, ratele anuale ale inflaţiei vor oscila în jurul valorii de 2%.

Consiliul guvernatorilor consideră că dinamica anticipată a preţurilor este în continuare supusă unor riscuri în sensul creşterii, generate în principal de propagarea peste aşteptări a majorărilor anterioare ale preţului petrolului, de creşterea preţurilor administrate şi a impozitelor indirecte peste nivelurile anunţate până în acest moment, precum şi de posibilitatea unor noi scumpiri ale petrolului. Mai important este faptul că majorările salariale ar putea depăşi previziunile actuale, în contextul dinamicii alerte a PIB real înregistrate pe parcursul ultimelor trimestre şi al evoluţiilor pozitive pe piaţa forţei de muncă. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste în continuare un comportament responsabil. În acest context, acordurile salariale trebuie să ţină seama de evoluţia productivităţii, fără a ignora totuşi nivelul încă ridicat al şomajului şi competitivitatea preţurilor. De asemenea, aşa cum s-a precizat în ocazii anterioare, este important ca în procesul de stabilire a salariilor să se renunţe la mecanismele de indexare automată, pe baza evoluţiilor trecute.

În ceea ce priveşte analiza monetară, creşterea anuală a M3 s-a accelerat până la 9,3% în noiembrie. Acesta este cel mai înalt ritm de creştere agregată la nivelul ţărilor din zona euro, înregistrat nu numai de la introducerea euro, ci chiar din 1990. Deşi semnificaţia datelor lunare nu trebuie supraestimată, dată fiind posibila influenţă a factorilor conjuncturali, valorile ridicate ale agregatelor monetare din ultimele două luni relevă persistenţa unui ritm foarte alert de creştere a masei monetare în zona euro. Coexistenţa unor rate în creştere ale dobânzilor pe termen scurt şi a unui nivel scăzut al ratelor dobânzilor pe termen lung a exercitat o influenţă limitată asupra evoluţiilor monetare din ultimele luni. Aceasta s-a concretizat în principal în modificări de structură şi mai puţin în limitarea creşterii totale a M3. Mai exact, în ultimele luni, creşterea anuală a M1 a înregistrat o relativă pierdere de ritm, reflectând scăderea interesului pentru depozitele overnight în favoarea unor componente ale M3 care ofereau randamente superioare.

Pe ansamblu, ritmul expansiunii monetare şi a creditului se menţine ridicat, ilustrând nivelul redus al ratelor dobânzilor şi consolidarea activităţii economice în zona euro. Mai precis, ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat a fost de 11,2% în noiembrie, menţinându-se neschimbat faţă de luna anterioară. Dacă - în contextul majorării ratelor dobânzilor - dinamica împrumuturilor acordate populaţiei a manifestat în ultimele luni o tendinţă de stabilizare, la un nivel foarte ridicat însă, ritmul de creştere a creditelor acordate societăţilor nefinanciare continuă să se intensifice. Prin urmare, creditul înregistrează în continuare o expansiune generală rapidă, rămânând, din perspectiva contrapartidei din bilanţul instituţiilor financiare monetare (IFM), factorul determinant al creşterii puternice înregistrată în prezent de masa monetară.

Pe termen mediu şi lung, cele mai recente evoluţii confirmă menţinerea trendului ascendent al ritmului expansiunii monetare. După câţiva ani de creştere monetară puternică, lichiditatea în zona euro consemnează un volum ridicat, indiferent de indicatorul prin care aceasta este determinată. Persistenţa ritmului alert al expansiunii monetare şi a creditului în contextul unui nivel ridicat al lichidităţii semnalează existenţa unor riscuri la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. În consecinţă, evoluţiile monetare necesită în continuare o monitorizare foarte atentă, mai ales în condiţiile îmbunătăţirii contextului economic şi ale menţinerii dinamicii puternice a pieţei imobiliare în multe ţări din zona euro.

În concluzie, se estimează că ratele anuale ale inflaţiei vor oscila în jurul valorii de 2% în acest an şi în anul viitor, însă persistă riscurile de depăşire a acestui nivel. Având în vedere ritmul foarte înalt al creşterii monetare şi a creditului pe fondul existenţei unui volum deja semnificativ al lichidităţii, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susţine afirmaţia că, pe termen mediu şi lung, predomină riscurile la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, monitorizarea foarte atentă a tuturor evoluţiilor este esenţială pentru evitarea materializării pe termen mediu a riscurilor menţionate. Aceasta va permite ca anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro să rămână puternic ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Privind în perspectivă, adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu este aşadar justificată.

În privinţa politicii fiscale, majoritatea ţărilor din zona euro şi-au prezentat programele de stabilitate actualizate. Cu toate că aceste programe reflectă în general faptul că autorităţile guvernamentale intenţionează să adopte o politică bugetară sănătoasă, există indicii că ţintele bugetare nu reflectă o consolidare suficientă şi că, deocamdată, nu toate programele prevăd măsuri concrete şi credibile. Aceste semnale reprezintă un motiv de îngrijorare, putând genera riscuri viitoare. Pe fondul evoluţiei actuale favorabile, este esenţial ca ţările care prezintă dezechilibre fiscale să înregistreze poziţii bugetare solide şi ca toate statele membre să evite o relaxare prociclică. În plus, aceste ţări trebuie să-şi îmbunătăţească politicile de venituri şi cheltuieli în cadrul unei strategii complexe pe termen mediu, în vederea consolidării încrederii într-o politică fiscală sustenabilă, care promovează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.

În domeniul reformelor structurale, în ultimii ani ţările din zona euro au devenit tot mai conştiente de necesitatea de a face faţă provocărilor reprezentate de accentuarea concurenţei la nivel global, de îmbătrânirea populaţiei şi intensificarea progresului tehnologic. În consecinţă, unele dintre acestea au depus eforturi pentru crearea de locuri de muncă. Ca urmare a acestor reforme şi a temperării creşterilor salariale în unele ţări, zona euro a înregistrat în ultima perioadă o accelerare considerabilă a ritmului de creştere a populaţiei ocupate. De remarcat faptul că în zona euro au fost create aproximativ 12 milioane de locuri de muncă pe parcursul celor opt ani care au trecut de la intrarea în etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare (UEM), comparativ cu puţin peste 2 milioane de noi locuri de muncă create în acelaşi grup de ţări în cei opt ani anteriori anului 1999. Cu toate acestea, Consiliul guvernatorilor semnalează persistenţa unor obstacole structurale majore care explică ratele încă inacceptabil de mari ale şomajului şi nivelul încă redus de participare pe piaţa forţei de muncă, potrivit standardelor internaţionale. În condiţiile în care, pe plan mondial, şi alte ţări acţionează în direcţia creşterii competitivităţii propriilor pieţe, este important ca fiecare ţară din zona euro să minimizeze disfuncţionalităţile la nivelul pieţelor generate de reglementările specifice şi ca întreaga zonă euro să elimine şi ultimele obstacole din calea integrării pieţelor. Aceasta necesită implementarea unor reforme ample, care să asigure o mai bună integrare a pieţelor, atenuarea rigidităţilor pe piaţa forţei de muncă şi flexibilitatea sporită a salariilor, în vederea stimulării creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol prezintă succint economiile din zona euro şi din Uniunea Europeană extinsă. Cel de-al doilea articol este consacrat unei analize a caracteristicilor structurale ale pieţelor forţei de muncă din zona euro în ultimul deceniu. În cel de-al treilea articol este descrisă expansiunea economică a Chinei din ultimii douăzeci şi cinci de ani.