Editorial - 17 mai 2007

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, în şedinţa din data de 10 mai 2007, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile după şedinţa Consiliului guvernatorilor din data de 12 aprilie susţin în continuare raţionamentul care a stat la baza deciziei anterioare de majorare a ratelor dobânzilor, adoptată în cadrul şedinţei din data de 8 martie. O atitudine vigilentă este esenţială pentru evitarea materializării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Aceasta va asigura şi în viitor ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea unei creşteri economice sustenabile şi la crearea de locuri de muncă în zona euro. Având în vedere contextul economic favorabil, politica monetară a BCE continuă să fie acomodativă, date fiind nivelurile moderate ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi volumul semnificativ al lichidităţii în zona euro, reflectat de toţi indicatorii prin care aceasta este măsurată. Privind în perspectivă, adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu este aşadar justificată.

În ceea ce priveşte analiza economică, cele mai recente rezultate ale sondajelor şi evoluţii ale indicatorilor confirmă continuarea expansiunii economice susţinute şi generalizate în trimestrul I 2007. Perspectivele pe termen mediu în ceea ce priveşte creşterea economică a zonei euro se menţin favorabile, existând premise pentru continuarea expansiunii într-un ritm susţinut. Creşterea economică globală a devenit mai echilibrată la nivel regional, rămânând puternică, în pofida consemnării unui ritm mai moderat în ultimele trimestre. Prin urmare, condiţiile pe pieţele internaţionale sunt favorabile exporturilor zonei euro. De asemenea, se anticipează că cererea internă din zona euro îşi va menţine ritmul alert de creştere. Se estimează că investiţiile vor rămâne dinamice, stimulate de menţinerea pe o perioadă îndelungată a- condiţiilor de finanţare favorabile, de restructurarea bilanţurilor companiilor, de nivelul ridicat al profiturilor, precum şi de sporirea eficienţei economice. Totodată, consumul va continua să se consolideze în perioada următoare, în concordanţă cu evoluţiile înregistrate la nivelul venitului real disponibil, susţinute într-o măsură tot mai mare de creşterea gradului de ocupare şi de îmbunătăţirea condiţiilor pe piaţa forţei de muncă.

Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind creşterea economică sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, persistă riscurile în sensul decelerării, generate mai ales de factori externi. Aceştia vizează temerile privind accentuarea presiunilor protecţioniste, posibilitatea unor noi scumpiri ale petrolului şi preocupările legate de eventuale corecţii abrupte cauzate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică o rată anuală a inflaţiei IAPC de 1,8% în luna aprilie 2007, faţă de 1,9% în luna anterioară. Privind în perspectivă, în ipoteza că nu vor avea loc noi scumpiri ale petrolului, volatilitatea consemnată anul trecut la nivelul preţurilor energiei va determina efecte de bază semnificative, cu impact asupra profilului ratelor anuale ale inflaţiei. Ţinând seama de preţurile actuale şi de cotaţiile futures ale petrolului, este posibil ca ratele anuale ale inflaţiei să scadă uşor în lunile următoare, pentru ca, spre sfârşitul anului, să urce din nou la valori apropiate de 2%.

În cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, perspectivele privind evoluţia preţurilor sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creşterii. Acestea sunt generate de creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în economiile din zona euro, de posibilitatea înregistrării unor noi scumpiri ale petrolului, dar şi a unor majorări suplimentare ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte mai mari decât cele anunţate şi stabilite până în acest moment. Trebuie evidenţiat faptul că, în cazul unor majorări salariale peste previziunile actuale, pot apărea riscuri semnificative în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, mai ales în contextul evoluţiilor favorabile observate pe piaţa forţei de muncă în ultimele trimestre. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenţie derularea negocierilor salariale în ţările din zona euro. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste în continuare un comportament responsabil pentru a evita creşteri salariale ce ar conduce la presiuni inflaţioniste şi ar afecta puterea de cumpărare a cetăţenilor din zona euro. În aceste condiţii, este, de asemenea, important ca acordurile salariale să fie suficient diferenţiate şi să ţină seama de competitivitatea preţurilor, de nivelul încă ridicat al şomajului în multe dintre economiile europene şi de evoluţiile sectoriale ale productivităţii.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Ritmul expansiunii masei monetare se menţine ridicat, în contextul unui volum deja semnificativ al lichidităţii. Continuarea expansiunii monetare este reflectată de creşterea tot mai rapidă a M3, care a atins în luna martie o rată anuală de 10,9%, precum şi de menţinerea nivelurilor înalte ale dinamicii creditului. Expansiunea masei monetare şi a creditului se datorează parţial nivelului moderat al ratelor dobânzilor şi creşterii economice robuste. Evoluţiile pe termen scurt ale masei monetare şi ale creditului pot fi influenţate, printre altele, de profilul curbei randamentelor şi de factori externi, manifestând un anumit grad de volatilitate. Dincolo de aceste aspecte temporare, există totuşi unele indicii cu privire la influenţa exercitată de ratele mai ridicate ale dobânzilor pe termen scurt asupra dinamicii monetare, deşi acestea nu au atenuat încă în mod semnificativ robusteţea de ansamblu a dinamicii respective. De exemplu, în ultimele trimestre, majorările ratelor dobânzilor pe termen scurt au determinat încetinirea ritmului de creştere a agregatului monetar în sens restrâns, M1, deşi dinamica sa anuală este încă puternică. În mod similar, ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat a prezentat unele semne de stabilizare în a doua jumătate a anului 2006, deşi s-a menţinut la niveluri de peste 10%.

Ţinând seama atât de factorii pe termen scurt, cât şi de trendul expansiunii persistente şi robuste a masei monetare şi a creditului, există semnale clare cu privire la riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. De fapt, după câţiva ani de creştere monetară puternică, nivelul lichidităţii în zona euro este ridicat, fapt reflectat de toţi indicatorii prin care aceasta este măsurată. În acest context, evoluţiile monetare continuă să necesite o monitorizare foarte atentă, în special în condiţiile dezvoltării robuste a activităţii economice şi ale dinamicii puternice a pieţei imobiliare.

În concluzie, este deosebit de important ca analiza tendinţei preţurilor să excludă volatilitatea pe termen scurt a ratelor inflaţiei. Orizontul de timp relevant pentru politica monetară este cel mediu. Riscurile în sensul creşterii asociate perspectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor se menţin şi se referă în special la majorări salariale peste previziunile actuale, în contextul unei creşteri puternice a populaţiei ocupate şi al intensificării activităţii economice. Dat fiind ritmul alert al expansiunii monetare şi a creditului, pe fondul existenţei unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susţine ipoteza conform căreia, pe termen mediu şi lung, predomină riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va recurge în continuare la o monitorizare foarte atentă pentru evitarea materializării pe termen mediu a riscurilor menţionate. Aceasta va permite şi în viitor ancorarea puternică a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor. Aşadar, privind în perspectivă, este în continuare justificată adoptarea unor măsuri ferme şi prompte în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, Consiliul guvernatorilor apreciază în mod deosebit recentul angajament asumat de miniştrii de finanţe din zona euro, cu ocazia reuniunii Eurogroup desfăşurate la Berlin la data de 20 aprilie 2007, de a valorifica la maximum creşterea economică actuală şi veniturile din impozitare peste previziunile actuale, în vederea promovării unor politici fiscale solide şi a evitării politicilor prociclice conform prevederilor Pactului de creştere şi stabilitate. În opinia Consiliului guvernatorilor, aceasta necesită aplicarea riguroasă a bugetelor pe anul 2007, evitarea depăşirii nivelurilor stabilite ale cheltuielilor şi alocarea integrală a veniturilor suplimentare neprevăzute pentru reducerea deficitului şi a datoriei publice. Pentru anul 2008, ţările care înregistrează încă dezechilibre fiscale trebuie să adopte ţinte bugetare mai ambiţioase decât cele planificate. În consecinţă, toate ţările din zona euro trebuie să îşi atingă obiectivul pe termen mediu cu privire la situaţiile bugetare solide cât mai curând, cel târziu până în anul 2010. În plus, toate ţările trebuie să evite politicile fiscale care alimentează dezechilibrele macroeconomice, ceea ce va permite ţărilor din zona euro să fie pregătite pentru condiţii economice mai puţin favorabile.

Aşa cum s-a evidenţiat în repetate rânduri, Consiliul guvernatorilor susţine pe deplin reformele structurale care accentuează competiţia, măresc productivitatea şi stimulează flexibilitatea economică, promovând astfel potenţialul de creştere a PIB real şi de ocupare a forţei de muncă. De asemenea, creşterea productivităţii permite acordarea de majorări salariale reale fără a influenţa negativ gradul de ocupare a forţei de muncă, susţinând prin urmare majorarea veniturilor forţei de muncă din zona euro. În ultimii ani, creşterile salariale medii pe ansamblul zonei euro au fost mai degrabă moderate, contribuind în mod substanţial la crearea de locuri de muncă şi la scăderea ratei şomajului. Este esenţial ca această tendinţă favorabilă înregistrată pe pieţele forţei de muncă să continue, contribuind astfel la o creştere durabilă şi puternică. În această privinţă, este necesară o diferenţiere salarială suficientă pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru muncitorii cu o calificare inferioară şi în zonele şi sectoarele cu şomaj ridicat. În plus, înlăturarea obstacolelor din calea mobilităţii forţei de muncă va contribui la reechilibrarea pieţelor naţionale ale forţei de muncă şi la consolidarea flexibilităţii de ajustare a economiilor din zona euro la şocurile economice. Zona euro ar putea avea beneficii substanţiale din aceste politici în ceea ce priveşte dinamismul economic, crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, scăderea ratei şomajului şi sporirea veniturilor pe locuitor.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde patru articole. În primul articol este prezentată evoluţia inflaţiei măsurate şi a celei percepute din zona euro. Al doilea articol analizează intensitatea concurenţei în sectorul serviciilor din zona euro şi efectele acesteia asupra productivităţii muncii şi a evoluţiei preţurilor. Al treilea articol trece în revistă principalele elemente de susţinere a creşterii economice a statelor membre UE din Europa centrală şi de est. Al patrulea articol descrie cadrul teoretic şi informaţiile disponibile în ceea ce priveşte răscumpărarea de acţiuni de către companiile din zona euro.