Editorial - 14 februarie 2008

În şedinţa din data de 7 februarie 2008, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Această decizie reflectă evaluarea Consiliului guvernatorilor conform căreia riscurile la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu sunt în sens ascendent, în contextul unei expansiuni extrem de puternice a creditului şi a agregatelor monetare. Actualele presiuni inflaţioniste pe termen scurt nu trebuie să continue şi pe termen mediu. Conform mandatului încredinţat, Consiliul guvernatorilor acordă o atenţie deosebită ancorării ferme a aşteptărilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung. În acest context, Consiliul guvernatorilor îşi menţine angajamentul privind prevenirea efectelor secundare şi a materializării riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Având în vedere că reevaluarea riscului pe pieţele financiare continuă, se menţine un grad deosebit de ridicat de incertitudine cu privire la impactul acesteia asupra economiei reale în ansamblu. Cu toate că fundamentele economice din zona euro sunt solide, datele recente au confirmat faptul că riscurile aferente perspectivelor privind activitatea economică sunt în sensul scăderii acesteia. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze toate evoluţiile cu deosebită atenţie în săptămânile următoare.

În ceea ce priveşte analiza economică, cele mai recente informaţii privind activitatea economică în perioada de sfârşit de an indică un ritm de creştere în zona euro mai moderat în comparaţie cu rata trimestrială de 0,8% consemnată în trimestrul III 2007. Evaluarea este în concordanţă cu indicatorii de încredere a consumatorilor şi a sectorului corporativ care, deşi au consemnat scăderi în ultimele luni, se menţin în general la niveluri compatibile cu o creştere continuă.

Privind în perspectivă, deşi pierderea de ritm înregistrată de economiile anumitor parteneri comerciali importanţi ai zonei euro poate afecta creşterea PIB real în zona euro în anul 2008, se anticipează că atât cererea internă, cât şi cea externă vor contribui la menţinerea expansiunii economice. Această evaluare este, în ansamblu, în concordanţă cu proiecţiile disponibile la nivelul sectorului public şi al celui privat. Fundamentele economice din zona euro se menţin solide. Economia zonei euro nu prezintă dezechilibre majore. Rentabilitatea întreprinderilor înregistrează un ritm susţinut, iar ratele şomajului au scăzut la niveluri record pentru ultimii 25 de ani. Ca urmare a ameliorării condiţiilor economice şi a temperării ritmului de creştere a salariilor, numărul persoanelor angajate şi rata de participare pe piaţa forţei de muncă au crescut semnificativ. Prin urmare, majorarea consumului ar trebui să contribuie în continuare la expansiunea economică, în concordanţă cu nivelul venitului real disponibil, fiind stimulată de persistenţa dinamicii investiţiilor.

Astfel, se menţine gradul deosebit de ridicat de incertitudine privind perspectivele creşterii economice şi se confirmă existenţa riscurilor în sensul scăderii asociate perspectivelor referitoare la activitatea economică. Riscurile se referă în principal la impactul potenţial mai amplu decât cel anticipat în prezent pe care evoluţiile de pe pieţele financiare l-ar putea avea asupra condiţiilor de finanţare şi asupra percepţiei economice, exercitând o influenţă negativă asupra creşterii economice pe plan internaţional şi în zona euro. Noi riscuri în sensul decelerării decurg din posibilitatea unor majorări suplimentare ale preţurilor petrolului şi altor materii prime, din preocupările legate de presiunile protecţioniste şi din eventualele corecţii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că în luna ianuarie 2008, rata anuală a inflaţiei măsurată prin IAPC s-a situat la nivelul de 3,2% în comparaţie cu 3,1% în decembrie 2007. Aceasta confirmă menţinerea presiunilor inflaţioniste semnificative pe termen scurt, generate mai ales de majorările considerabile din ultimele luni ale preţurilor materiilor prime, în special ale preţurilor petrolului şi alimentelor.

Privind în perspectivă, este foarte posibil ca rata anuală a inflaţiei IAPC să se menţină semnificativ peste nivelul de 2% în lunile următoare şi să înregistreze numai o moderare treptată în restul anului 2008. Astfel, se confirmă anticipaţiile Consiliului guvernatorilor referitoare la o perioadă prelungită caracterizată de rate temporar ridicate ale inflaţiei. În plus, este important de subliniat faptul că moderarea ratei inflaţiei inclusă în proiecţiile macroeconomice din luna decembrie 2007 realizate de experţii Eurosistemului se bazează pe ipoteza unei inversări parţiale a tendinţei recente de majorare a preţurilor materiilor prime, reflectată de preţurile contractelor futures. Trebuie precizat că proiecţiile experţilor pornesc de la premisa că dinamica recentă a preţurilor petrolului şi alimentelor şi impactul acestora asupra inflaţiei IAPC nu vor exercita efecte secundare generalizate asupra comportamentului de stabilire a salariilor şi a preţurilor.

Pe termen mediu, se confirmă faptul că perspectiva referitoare la evoluţia preţurilor este supusă unor riscuri în sensul creşterii. Aceste riscuri vizează posibilitatea unor majorări salariale peste aşteptări, având în vedere gradul ridicat de utilizare a capacităţilor de producţie şi condiţiile tensionate de pe piaţa forţei de muncă. De asemenea, poziţia firmelor în procesul de stabilire a preţurilor, cu precădere pe segmentele de piaţă cu concurenţă scăzută, ar putea fi mai puternică decât se anticipase anterior. În acest context, este, prin urmare, imperios necesar ca toţi factorii implicaţi să manifeste un comportament responsabil şi să se evite efectele secundare generate de ratele actuale ale inflaţiei asupra stabilirii preţurilor şi salariilor. În opinia Consiliului guvernatorilor, evitarea acestor efecte este absolut esenţială în vederea menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi, prin urmare, a puterii de cumpărare a tuturor cetăţenilor din zona euro. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenţie derularea negocierilor salariale în ţările din zona euro şi, în acest sens, indexarea salariilor nominale în raport cu indicele preţurilor de consum ar trebui evitată. În cele din urmă, noile scumpiri ale petrolului şi produselor agricole, pe fondul menţinerii trendului puternic ascendent din ultimele luni, precum şi majorările preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte peste cele anticipate până în prezent generează riscuri în sensul creşterii la nivelul perspectivelor inflaţiei.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. În pofida decelerării relative din luna decembrie, ritmul anual de creştere a M3 se menţine foarte alert (11,5%), în timp ce dinamica M1 se atenuează în continuare, reflectând impactul inhibitor exercitat de ratele mai ridicate ale dobânzilor. Este posibil ca dinamica agregatului monetar în sens larg din ultimele trimestre să fi fost influenţată de o serie de factori temporari, cu precădere aplatizarea curbei randamentelor, care au susţinut probabil un anumit grad de substituire în favoarea activelor monetare. În ansamblu, având în vedere aceşti factori speci?ci, o evaluare generalizată a celor mai recente date confirmă faptul că ritmul expansiunii monetare se menţine ridicat.

Această concluzie este susţinută de expansiunea alertă a împrumuturilor acordate sectorului privat intern, care au înregistrat o rată anuală de 11,1% în luna decembrie. Deşi dinamica împrumuturilor contractate de populaţie a consemnat o nouă moderare în ultimele trimestre, reflectând impactul majorărilor succesive ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna decembrie 2005 şi al atenuării tensiunilor pe pieţele imobiliare în anumite ţări din zona euro, ritmul de creştere a creditelor acordate societăţilor nefinanciare s-a menţinut foarte ridicat. Împrumuturile bancare contractate de societăţile nefinanciare din zona euro s-au situat la un nivel cu 14,4% mai ridicat la sfârşitul lunii decembrie 2007 decât cu un an în urmă.

Pentru moment, nu există suficiente dovezi cu privire la măsura în care turbulenţele de pe pieţele financiare, manifestate începând cu luna august 2007, au influenţat semnificativ dinamica agregatului monetar în sens larg şi a creditului. În special, conform datelor disponibile, volatilitatea sporită de pe pieţele financiare nu a condus la realocări semnificative de portofoliu în favoarea activelor monetare, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2001-2003. În pofida înăspririi standardelor de creditare menţionate în sondajul asupra creditului bancar în zona euro, menţinerea creşterii puternice a volumului împrumuturilor sugerează faptul că oferta de credite bancare în zona euro nu a fost considerabil afectată, până în prezent, de turbulenţele financiare. Sunt necesare date şi analize suplimentare pentru a obţine o imagine mai cuprinzătoare a impactului exercitat de evoluţia pieţelor financiare asupra bilanţurilor băncilor, asupra condiţiilor de finanţare, precum şi asupra expansiunii agregatelor monetare şi a creditului.

În concluzie, coroborarea informaţiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea conform căreia există riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, date fiind expansiunea foarte puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi fundamentele economice solide din zona euro. Impactul exercitat de reevaluarea continuă a riscului de pe pieţele financiare asupra economiei reale prezintă încă un grad deosebit de ridicat de incertitudine. Datele cele mai recente confirmă faptul că riscurile aferente perspectivei privind activitatea economică sunt în scădere. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate evoluţiile cu deosebită atenţie şi îşi menţine angajamentul privind evitarea efectelor secundare şi a materializării riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Este esenţială menţinerea unei ancorări ferme a aşteptărilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung, căreia Consiliul guvernatorilor îi acordă o atenţie deosebită conform mandatului încredinţat, la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, ar trebui evitată relaxarea fiscală discreţionară în ţările membre UE. Există numeroase dovezi potrivit cărora politicile fiscale expansioniste nu au fost eficiente în procesul de stabilizare a economiilor europene, conducând mai degrabă la creşteri susţinute ale ponderilor cheltuielilor şi ale datoriei publice în PIB. Cele mai importante contribuţii pe care politica fiscală le poate avea la stabilitatea macroeconomică sunt permiterea funcţionării libere a stabilizatorilor automaţi în ţările cu poziţii fiscale solide şi menţinerea pe termen lung a sustenabilităţii finanţelor publice. Se recomandă ca ţările care se confruntă cu dezechilibre fiscale să ia măsuri pentru a înregistra noi progrese în direcţia consolidării, conform cerinţelor prevăzute în Pactul de stabilitate şi creştere. Există riscul evident al nerespectării de către unele ţări a dispoziţiilor cu privire la componenta preventivă a pactului, erodând astfel credibilitatea acestuia.

Reformele structurale permit economiilor adaptarea la şocurile adverse, stimularea creşterii productivităţii, sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă şi intensificarea concurenţei, contribuind astfel la reducerea presiunilor inflaţioniste. În special, stimularea concurenţei în sectorul serviciilor şi în industria energetică, precum şi punerea în aplicare a unor măsuri adecvate la nivelul pieţei agricole din UE ar favoriza stabilitatea preţurilor în zona euro.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol pune în discuţie importanţa pieţei monetare a zonei euro pentru transmiterea deciziilor de politică monetară şi prezintă unele dintre instrumentele folosite de BCE pentru monitorizarea acestei pieţe. Al doilea articol trece în revistă evoluţiile înregistrate în domeniul securitizării în zona euro. Al treilea articol oferă informaţii privind curbele randamentelor din zona euro publicate de BCE.