Editorial - 17 aprilie 2008

În şedinţa din data de 10 aprilie 2008, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodi?cate. Informaţiile recente confirmă existenţa unor presiuni inflaţioniste semnificative pe termen scurt. De fapt, zona euro traversează o perioadă relativ prelungită caracterizată de rate anuale ale in?aţiei temporar ridicate, care este, în mare parte, rezultatul majorării preţurilor energiei şi produselor alimentare. De asemenea, se confirmă evaluarea Consiliului guvernatorilor, potrivit căreia riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor sunt predominante pe termen mediu, în contextul persistenţei unei expansiuni puternice a creditului şi a agregatelor monetare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide. Datele macroeconomice cele mai recente indică în continuare un ritm moderat, dar susţinut, de creştere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulenţelor de pe pieţele financiare se menţine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat iniţial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniază că menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu rămâne principalul său obiectiv, în conformitate cu mandatul încredinţat. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung reprezintă prioritatea absolută pentru Consiliul guvernatorilor şi trebuie să se manifeste vigilenţă în această privinţă. Consiliul guvernatorilor consideră că actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv şi îşi menţine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare şi a materializării riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în săptămânile următoare.

În ceea ce priveşte analiza economică, potrivit celei de-a doua estimări a Eurostat, ritmul trimestrial de creştere a PIB real în zona euro în trimestrul IV 2007 s-a situat la nivelul de 0,4%, în comparaţie cu 0,7% în trimestrul anterior. De asemenea, informaţiile recente privind activitatea economică confirmă anticipaţiile anterioare privind o creştere moderată, dar susţinută, în primul trimestru al anului 2008. În general, fundamentele economice din zona euro sunt solide, economia neprezentând dezechilibre majore.

Privind în perspectivă, se anticipează că în anul 2008 atât cererea internă, cât şi cea externă vor susţine ritmul de creştere a PIB real în zona euro, deşi într-o măsură mai mică decât în anul 2007. În pofida faptului că se află într-un proces de temperare, se anticipează că expansiunea economiei mondiale va rămâne robustă, fiind favorizată mai ales de ritmul dinamic de creştere a economiilor emergente. Cererea externă din zona euro ar trebui să fie astfel stimulată în continuare. Totodată, dinamica investiţiilor în zona euro ar trebui să sprijine în continuare activitatea economică, deoarece gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este ridicat, rentabilitatea înregistrează un ritm de creştere susţinut şi nu există semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare. În acelaşi timp, ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor economice şi a moderării ritmului de creştere a salariilor, numărul persoanelor angajate şi rata de participare pe piaţa forţei de muncă au crescut semnificativ, iar rata şomajului a scăzut la niveluri record pentru ultimii 25 de ani. Deşi atenuată de efectele majorării preţurilor energiei şi produselor alimentare asupra puterii de cumpărare, creşterea consumului ar urma să contribuie în continuare la expansiunea economică, în concordanţă cu sporirea nivelului venitului real disponibil.

Gradul de incertitudine privind perspectivele creşterii economice rămâne ridicat şi se menţin riscurile în sensul decelerării. Acestea se referă în principal la turbulenţele de pe pieţele financiare, care ar putea dura mai mult decât s-a prevăzut iniţial şi al căror impact asupra economiei reale ar putea fi mai amplu decât cel anticipat în prezent. De asemenea, riscuri în sensul decelerării decurg şi din efectul inhibitor asupra consumului şi investiţiilor exercitat de majorările suplimentare neprevăzute ale preţurilor energiei şi produselor alimentare, precum şi din presiunile protecţioniste şi din eventualele corecţii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că, în luna martie 2008, rata anuală a inflaţiei măsurată prin IAPC a fost de 3,5%, faţă de 3,3% în luna anterioară. Aceasta confirmă persistenţa unor presiuni inflaţioniste semnificative pe termen scurt, care au continuat să se intensifice în ultima perioadă, fiind generate mai ales de majorările considerabile din ultimele luni ale preţurilor energiei şi produselor alimentare. Privind în perspectivă, este probabil ca rata anuală a inflaţiei IAPC să se menţină semnificativ peste nivelul de 2% în lunile următoare şi să înregistreze numai o moderare treptată în restul anului 2008. Prin urmare, zona euro traversează în prezent o perioadă relativ prelungită caracterizată de rate anuale ale in?aţiei temporar ridicate.

Se menţin în mod clar riscurile în sensul creşterii asociate perspectivelor privind inflaţia pe termen mediu. Printre aceste riscuri se numără posibilitatea unor majorări suplimentare ale preţurilor energiei şi produselor alimentare, precum şi a unor creşteri peste aşteptări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte. Mai ales, există riscul ca presiunile inflaţioniste să fie accentuate de procesul de stabilire a salariilor şi a preţurilor. Capacitatea firmelor de stabilire a preţurilor, cu precădere pe segmentele de piaţă cu concurenţă scăzută, s-ar putea dovedi mai puternică decât se anticipează în prezent şi există posibilitatea unor majorări salariale peste aşteptări, având în vedere gradul ridicat de utilizare a capacităţilor de producţie şi condiţiile tensionate de pe piaţa forţei de muncă.

În acest context, este imperios necesar ca toate părţile implicate să dea dovadă de responsabilitate. Trebuie evitate efectele secundare generate de impactul scumpirii energiei şi produselor alimentare asupra procesului de stabilire a salariilor şi a preţurilor. În opinia Consiliului guvernatorilor, evitarea acestor efecte este absolut esenţială în vederea menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi, prin urmare, a puterii de cumpărare a tuturor cetăţenilor din zona euro. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenţie derularea negocierilor salariale în ţările din zona euro şi, în acest sens, este preocupat de existenţa unor mecanisme de indexare a salariilor nominale cu indicele preţurilor de consum. Aceste mecanisme implică riscul ca şocurile în sens ascendent la adresa inflaţiei să declanşeze spirala preţuri-salarii, care ar afecta nefavorabil gradul de ocupare a forţei de muncă şi competitivitatea din ţările respective. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor lansează un apel pentru evitarea unor astfel de mecanisme.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Ritmul anual de creştere a M3 s-a menţinut foarte alert (11,3% în luna februarie), fiind susţinut de persistenţa dinamicii puternice a împrumuturilor acordate de IFM sectorului privat. Deşi ritmul anual de creştere a M1 a continuat să înregistreze o temperare în ultimele luni, creşterea depozitelor la termen se menţine la un nivel deosebit de ridicat, deoarece dinamica ratelor dobânzilor pe termen scurt a condus la majorarea costului de oportunitate al deţinerii celor mai lichide componente ale M3. Aceasta reflectă relativa aplatizare a curbei randamentelor, care a sporit atractivitatea deţinerii de active monetare remunerate cu rate ale dobânzilor apropiate de cele ale pieţei, în detrimentul deţinerii de instrumente cu o scadenţă mai îndelungată şi cu un grad de risc mai ridicat. În general, efectele aplatizării curbei randamentelor şi o serie de alţi factori temporari sugerează că, în prezent, expansiunea masei monetare este supraestimată de ritmul anual de creştere a M3. Cu toate acestea, chiar şi după luarea în considerare a acestor efecte, o evaluare generală a celor mai recente date confirmă faptul că ritmul expansiunii monetare şi a creditului se menţine ridicat.

Dinamica împrumuturilor contractate de populaţie a consemnat o moderare în ultimele luni, reflectând impactul majorării ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna decembrie 2005 şi al atenuării tensiunilor de pe pieţele imobiliare în unele ţări din zona euro. Cu toate acestea, creşterea volumului creditelor acordate societăţilor nefinanciare s-a menţinut deosebit de alertă. Împrumuturile bancare contractate de societăţile nefinanciare din zona euro au înregistrat un ritm anual de creştere de 14,8% în perioada de 12 luni încheiată la sfârşitul lunii februarie 2008. Pe ansamblu, împrumuturile bancare acordate sectorului privat din zona euro au consemnat un ritm anual de creştere de aproximativ 11% în ultimii doi ani.

Pentru moment, nu există suficiente dovezi pentru a demonstra că turbulenţele de pe pieţele financiare, manifestate începând cu luna august 2007, au influenţat semnificativ dinamica generală a agregatului monetar în sens larg şi a creditului. În pofida înăspririi standardelor de creditare semnalate în sondajul asupra creditului bancar din zona euro, menţinerea creşterii puternice a volumului împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare sugerează faptul că, până în prezent, oferta de credite bancare pentru întreprinderile din zona euro nu a fost considerabil afectată de turbulenţele financiare. Sunt necesare date şi analize suplimentare pentru a obţine o imagine mai cuprinzătoare a impactului exercitat de evoluţia pieţelor financiare asupra bilanţurilor băncilor, asupra condiţiilor de finanţare, precum şi asupra expansiunii agregatelor monetare şi a creditului.

În concluzie, coroborarea informaţiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare confirmă fără echivoc evaluarea conform căreia riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor sunt predominante pe termen mediu, date fiind expansiunea foarte puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi absenţa unor semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare acordate populaţiei şi societăţilor nefinanciare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide, iar cele mai recente date macroeconomice indică în continuare un ritm moderat, dar susţinut, de creştere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulenţelor de pe pieţele financiare se menţine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat iniţial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniază că ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung reprezintă prioritatea absolută. Consiliul guvernatorilor consideră că actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv şi îşi menţine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare şi a materializării riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în săptămânile următoare.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, intenţiile exprimate în cele mai recente versiuni ale programelor de stabilitate implică o majorare a ponderii în PIB a deficitului bugetar consolidat în zona euro în anul 2008. Există posibilitatea manifestării unor noi presiuni fiscale, dat fiind că ipotezele macroeconomice extrem de optimiste sunt deja revizuite în sens descendent, iar revendicările politice de relaxare fiscală sunt în creştere. În această situaţie, se recomandă ca ţările care se confruntă cu dezechilibre fiscale să ia măsuri pentru a înregistra noi progrese în direcţia consolidării structurale, conform cerinţelor prevăzute în Pactul de stabilitate şi creştere. În conjunctura actuală, aplicarea unor politici fiscale deosebit de prudente, orientate către stabilitate, ar contribui, de asemenea, la atenuarea presiunilor inflaţioniste.

În ceea ce priveşte reformele structurale, Consiliul guvernatorilor salută lansarea de către Consiliul European a ciclului 2008-2010 al Strategiei Lisabona reînnoite pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Tendinţele favorabile de pe piaţa forţei de muncă din zona euro sugerează că reformele economice dau rezultate. Cu toate acestea, rămân încă multe provocări, deoarece gradul general de ocupare a forţei de muncă se află încă sub pragul ţintei de 70% prevăzute de Strategia Lisabona, iar rata şomajului se menţine la un nivel inacceptabil de ridicat. De asemenea, ritmul de creştere a productivităţii rămâne scăzut, limitând creşterea veniturilor în general. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor încurajează ferm ţările din zona euro să-şi intensifice eforturile pe calea reformei, în special în ceea ce priveşte favorizarea integrării pieţelor şi reducerea rigidităţilor de pe pieţele produselor şi ale forţei de muncă, care restricţionează concurenţa, flexibilitatea forţei de muncă şi diferenţierea salarială, susţinând în paralel eforturile acestora. Aceste ţări nu numai că trebuie să promoveze sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă şi să susţină potenţialul de creştere economică, ci şi să contribuie la atenuarea presiunilor exercitate asupra preţurilor.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează importanţa situaţiei financiare a întreprinderilor pentru dinamica investiţiilor în zona euro. Cel de-al doilea prezintă o serie de instrumente statistice bazate pe indicatori cu o frecvenţă mai ridicată, care sunt disponibili pentru prognozele pe termen scurt referitoare la PIB din zona euro. Cel de-al treilea articol trece în revistă principalele iniţiative la nivelul UE destinate consolidării aranjamentelor privind stabilitatea financiară.