Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Analizând dinamica recentă a prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a crescut la 3,32 la sută în ianuarie și la 3,83 la sută în februarie 2019, de la 3,27 la sută în decembrie 2018, urcând astfel deasupra intervalului de variație al țintei și peste valoarea prognozată. Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări, determinante pentru accelerarea inflației fiind însă, în principal, evoluția prețurilor legumelor și fructelor și, în secundar, dinamica prețului produselor din tutun și cea a componentei de bază a inflației.

S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat creșterea mai ferm decât s-a anticipat – ridicându-se la 2,7 la sută în februarie, de la 2,4 la sută în decembrie 2018 – și că reaccelerarea ei a fost antrenată de segmentul mărfurilor nealimentare și, în măsură ceva mai mică, de cel al serviciilor, reflectând în parte și impactul slăbirii leului în raport cu euro și efecte indirecte ale creșterii prețului combustibililor. Ușor inflaționist a tins să redevină și segmentul produselor alimentare, în condițiile epuizării corecțiilor suferite de prețurile internaționale ale unor produse agroalimentare. Unii membri ai Consiliului au apreciat că evoluția de ansamblu a inflației de bază semnalizează presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în consonanță cu probabila accentuare în trimestrul IV 2018 a poziției ciclice a economiei și cu dinamizarea cererii de consum pe fondul reaccelerării creșterii salariilor reale, dar și cu mărirea susținută a costului unitar cu forța de muncă. Indicativă a fost considerată și tendința ușor ascendentă a dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, fiind evocată însă și scăderea la 104,3 la sută a deflatorului PIB în trimestrul IV 2018, de la 106,4 la sută în trimestrul III.

În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că, așa cum s-a anticipat, creșterea economică s-a menținut aproape constantă în termeni anuali în trimestrul IV 2018, la 4,1 la sută, în condițiile unei temperări de ritm trimestrial ce face probabilă mărirea ușoară a excedentului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile. Totodată, conform așteptărilor, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul propulsor al expansiunii economice, urmat la ceva distanță de aportul variației stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix și-a redus ușor contribuția negativă la avansul PIB. În schimb, exportul net a continuat să și-o amplifice, pe fondul prelungirii tendinței de încetinire a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, în paralel cu reaccelerarea ușoară a dinamicii importurilor, de natură să conducă, în asociere cu o deteriorare mai severă a balanței veniturilor primare, și la adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent în acest interval. Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 4,5 la sută din PIB în anul 2018, de la 3,2 la sută în 2017 – sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei –, precum și acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom au fost considerate deosebit de preocupante de către unii membri ai Consiliului, evoluțiile reclamând, în opinia acestora, o atenție sporită. Au fost evocate însă și cauze structurale ale deficitului extern, cronicizate de-a lungul timpului, și nivelul relativ mai scăzut al subvențiilor din fonduri europene de care beneficiază fermierii români.

S-a sesizat, în acest context, că în anul 2018 avansul economiei, care a încetinit la 4,1 la sută de la valoarea de excepție de 7 la sută atinsă în 2017, a fost susținut pe partea cererii doar de consum, cu precădere de cel al gospodăriilor populației, și de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix, dar mai cu seamă exportul net au acționat în sensul erodării creșterii.

Membrii Consiliului au continuat să exprime îngrijorări și în legătură cu gradul înalt de încordare a pieței muncii, evocând noul minim atins de rata șomajului BIM la începutul acestui an, concomitent cu creșterea la maxime istorice a efectivului salariaților din economie, precum și intențiile de angajare încă robuste, chiar dacă în ușoară moderare, indicate de sondaje de specialitate în perspectivă apropiată. S-a apreciat că penuria mare de forță de muncă existentă pe anumite segmente ale pieței – potențată și de probleme structurale - împreună cu efectul de demonstrație al majorărilor de salarii din sectorul public sunt de natură să accentueze în perspectivă presiunile asupra salariilor, ceea ce poate lovi în competitivitatea unor sectoare. S-a remarcat că ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat semnificativ în prima lună a anului 2019, un salt și mai amplu consemnând avansul câștigului salarial mediu net real, care a revenit pe palierul de două cifre, inclusiv cu aportul diminuării ratei anuale a inflației; totodată, costul salarial unitar din industrie și-a cvasi-dublat dinamica anuală în prima lună a acestui an.

În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat revenirea la valori mai înalte a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare în intervalul februarie-martie, implicit a ecartului lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară, pe fondul înăspririi condițiilor lichidității de pe piață, dar și scăderea consemnată de ratele dobânzilor la depozitele la termen ale populației în primele două luni ale acestui an. În același timp, s-a reliefat menținerea cursului de schimb leu/euro în cea mai mare parte a trimestrului I în apropierea maximului istoric atins în a doua jumătate a lunii ianuarie. Unii membrii ai Consiliului au remarcat că, în contextul poziției externe a economiei în continuă deteriorare, o creștere a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă – cu implicații adverse asupra inflației și a încrederii în moneda națională –, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale de natură să declanșeze un re-pricing al riscului. Modificarea posibilă a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale a fost, de asemenea, menționată.

S-a observat totodată că creditul acordat sectorului privat a continuat să-și accelereze creșterea anuală în luna ianuarie, iar în februarie și-a temperat-o ușor, media acesteia pe ansamblul intervalului mărindu-se sensibil în raport cu trimestrul IV 2018. Evoluția a reflectat menținerea pe palierul de două cifre a dinamicii anuale a creditului în lei, aflată totuși în descreștere ușoară, dar mai ales atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută, amplificată ca efect statistic de mărirea cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea în total a componentei în lei s-a redus marginal, la 65,7 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflației se va menține probabil pe orizontul scurt de timp peste limita de sus a intervalului țintei și pe o traiectorie semnificativ mai înaltă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019, care anticipa plasarea ei la 3,0 la sută în decembrie 2019 și la 3,1 la sută la finele anului 2020. S-a remarcat că relativa înrăutățire a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă doar în parte evoluțiilor trecute, ea reflectând pregnant și probabila acțiune viitoare mai puțin dezinflaționistă a factorilor pe partea ofertei, în condițiile anticipării unor dinamici sensibil mai înalte pe segmentele LFO și combustibili, comparativ cu prognoza din februarie, dar și a unor efecte relativ mai consistente din partea noilor taxe impuse în telecomunicații și energie. Chiar și în aceste condiții, riscurile asociate noilor previziuni rămân predominant în sens ascendent, au considerat unii membri ai Consiliului, avertizând că o eventuală materializare a acestora ar fi de natură să inducă riscuri la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.

În același timp, acțiunea factorilor fundamentali va fi probabil relativ mai inflaționistă pe orizontul scurt de timp decât se anticipa anterior, presiuni în creștere fiind așteptate din partea cererii agregate și a costurilor salariale, dar și din evoluția cursului de schimb al leului. Astfel, analizând premisele poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au concluzionat că expansiunea economică va rămâne probabil robustă în primul semestru al acestui an, cu mici variații de dinamică anuală în cele două trimestre și un ritm trimestrial relativ constant, implicând continuarea creșterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval pe o traiectorie doar marginal inferioară celei din prognoza pe termen mediu din februarie.

Totodată s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor relevanți, consumul privat constituie probabil principalul determinant al creșterii economice și în trimestrul I, influențe de sens opus fiind însă posibile din partea formării brute de capital fix. În cazul exportului net este de așteptat chiar o mărire a contribuției negative la avansul PIB, având în vedere reaccelerarea substanțială a adâncirii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în ianuarie, în condițiile frânării creșterii anuale a exporturilor, concomitent cu reintensificarea ușoară a ritmului importurilor de bunuri și servicii. S-a notat că pe acest fond dinamica anuală a deficitului de cont curent și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a anului curent, evoluție îngrijorătoare din perspectiva sustenabilității creșterii economice și a macrostabilității.

Membrii Consiliului au apreciat că evoluțiile economice analizate sunt de natură să sporească incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, considerând că surse importante de incertitudini sunt și conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, precum și măsurile fiscale și bugetare implementate în acest an, de natură să exercite efecte semnificative asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum. Au fost menționate și relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă, precum și condițiile de pe piața muncii, dar și caracteristicile absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții.

S-a remarcat că incertitudini majore și riscuri crescute provin și din mediul extern, membrii Consiliului evocând încetinirea economiei europene și recentele revizuiri în sens descendent ale prognozelor privind creșterea economică în UE și pe plan global, implicit a previziunilor privind inflația în zona euro, precum și incertitudinile sporite legate de impactul Brexit și de conflictele comerciale. Deosebit de relevante au fost considerate recenta schimbare de perspectivă a conduitei politicii monetare a BCE și atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

Au fost, de asemenea, discutate modificările recente aduse unor acte normative ce vizează sectorul bancar și implicațiile acestora asupra politicii monetare. Potrivit opiniei unanime, schimbările aduse OUG 114/2018 evită daune foarte mari pentru economie și satisfac cele trei cerințe formulate de membrii Consiliului așa cum au fost înaintate Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială și în discuții cu Guvernul. Noile prevederi complică însă, în ansamblul lor, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare. Unii membrii ai Consiliului au subliniat nevoia ca băncile comerciale să practice dobânzi mai mari la depozite.

S-a apreciat de către unii membri ai Consiliului că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, este necesară o întărire a condițiilor monetare; s-a agreat că abordarea potrivită în actualul context o constituie controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară.

Membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.