A. Metodologia de identificare a instituţiilor de credit având caracter sistemic
Metodologia de identificare a instituţiilor de credit având caracter sistemic, utilizată de BNR în calitate de autoritate de supraveghere sectorială, este armonizată cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII) și include două etape de evaluare, respectiv:
- în prima etapă se calculează un scor pe baza indicatorilor obligatorii prevăzuţi de Ghidul ABE, la cel mai înalt nivel de consolidare, pentru entităţile care intră sub jurisdicția BNR, inclusiv filiale din alte state membre și din țări terțe. Scorul calculat reflectă importanța sistemică a fiecărei entități
- în a doua etapă sunt utilizaţi indicatorii opționali prevăzuți de Ghidul ABE, care surprind mai în detaliu legăturile dintre instituţiile de credit şi ceilalţi intermediari de pe piaţa financiară, precum şi cu economia reală. Indicatorii opționali reflectă particularităţile sectorului bancar național.
În cadrul etapei I, sunt utilizate criterii și indicatori aleşi pentru a reflecta aspectele comune pentru toate statele membre în ceea ce priveşte caracterul sistemic al instituțiilor de credit, în conformitate cu viziunea generală privind sursele de risc sistemic, astfel:
Tabel 1 – Criteriile şi indicatorii obligatorii prevăzuţi în Ghidul ABE pentru evaluarea altor instituţii de importanţă sistemică
| Criteriul |
Indicatorii |
Ponderea |
| Dimensiunea |
Activele totale |
25,00% |
| Importanţa (inclusiv posibilitatea de substituire/ infrastructura sistemului financiar) |
Valoarea tranzacțiilor de plată efectuate la nivel naţional |
8,33% |
| Depozite atrase de la sectorul privat de la deponenții din UE |
8,33% |
| Credite acordate sectorului privat către debitori din UE |
8,33% |
| Complexitatea/ activitatea transfrontalieră |
Valoarea instrumentelor financiare derivate extrabursiere (noţională) |
8,33% |
| Obligații de plată interjurisdicționale |
8,33% |
| Creanțe interjurisdicționale |
8,33% |
| Interconectarea |
Datoriile față de alți operatori din sistemul financiar |
8,33% |
| Activele având drept contrapartidă alți operatori din sistemul financiar |
8,33% |
| Titluri de datorie în circulație |
8,33% |
Pentru calcularea indicatorilor obligatorii se folosesc definițiile armonizate recomandate de Ghidul ABE, prin utilizarea raportărilor financiar–contabile elaborate în conformitate cu standardele tehnice de implementare a cadrului comun de raportare la nivelul UE în scopuri de supraveghere, la cel mai înalt nivel de consolidare. În vederea desemnării instituţiilor de credit având un caracter sistemic care fac parte din sectorul bancar românesc, se utilizează pragul de 275 puncte de bază, care asigură omogenitatea acestui grup de bănci. Toate instituţiile care obţin un scor minim de 275 puncte de bază sunt desemnate în mod automat ca având un caracter sistemic.
Având în vedere diferenţele existente între statele membre în ceea ce priveşte mărimea şi caracteristicile sistemelor financiare, autorităţile de supraveghere pot utiliza indicatori opționali1 în scopul surprinderii particularităţilor sectoarelor bancare naționale, în plus faţă de cadrul obligatoriu. Evaluarea autorităţilor de supraveghere naţionale ia forma unei analize a factorilor cantitativi și calitativi care sunt specifici pentru diferitele state membre și care nu au fost surprinşi în mod corespunzător de relaţia cauză–efect definită prin cadrul obligatoriu. Criteriile și indicatorii opționali utilizați de BNR, precum și pragul de la care sunt desemnate ca fiind sistemice instituțiile de credit în cadrul etapei II, sunt prezentate în Tabelul nr. 2.
Tabel 2 – Criteriile/ indicatorii opționali utilizați de BNR în etapa a doua de evaluare a instituţiilor de importanţă sistemică și pragul minim de la care instituțiile sunt desemnate ca fiind sistemice.
| Criteriul |
Indicatorii utilizați pentru evaluarea criteriului |
Pragul de la care instituțiile sunt desemnate ca fiind sistemice |
| Aportul instituţiei de credit la finanţarea economiei reale, calculat prin volumul creditelor acordate companiilor nefinanciare şi gradul de substituţie al activităţii de creditare a companiilor nefinanciare |
Media ponderilor creditelor acordate companiilor nefinanciare de către instituţia de credit în total credit acordat companiilor nefinanciare de sectorul bancar aferentă: (i) cotei de piaţă a instituţiei de credit în ceea ce priveşte finanţarea companiilor nefinanciare, pe total și pe grupe principale de sectoare de activitate2; (ii) rolului în economie al companiilor creditate ilustrat prin: tipuri de credite acordate (medie aritmetică simplă între creditele de trezorerie și de echipamente), valoarea adăugată brută, număr de salariați, exporturi nete, importuri nete. |
2,75% |
| Aportul instituţiei de credit la intermedierea financiară, calculat prin volumul depozitelor atrase de la populaţie şi de la companii nefinanciare |
Media aritmetică a ponderilor depozitelor companiilor nefinanciare şi populaţiei deţinute de instituţia de credit în total depozite ale companiilor nefinanciare şi populaţiei din sectorul bancar. |
2,75% |
| Prezenţa instituţiei de credit pe piaţa interbancară şi cuantificarea efectului de contagiune |
Cotele de piaţă în active ale instituţiilor de credit ale căror rate ale fondurilor proprii totale ar coborî sub 8%, în urma simulării modului de propagare a șocului ţinând cont de expunerile directe prin intermediul pieţei interbancare. |
2,75% |
| Determinarea instituţiilor de importanţă sistemică din cadrul sistemului de plăţi ReGIS |
Volumul şi ponderea tranzacţiilor efectuate de fiecare instituţie de credit în sistemul de plăţi ReGIS în total tranzacţii. |
2,75% |
| Vulnerabilitatea la contagiune în relaţia mamă-fiică prin prisma împrumutătorului comun (ţara de origine a capitalului) |
Evaluarea este efectuată pe baza următorilor trei indicatori: (i) importanţa băncii în transmiterea unui şoc în cadrul grupului de bănci după ţara de origine a capitalului; (ii) vulnerabilitatea celorlalte bănci aparţinând aceluiaşi grup la şocul transmis de banca aflată în dificultate (transmiţătoare a şocului); (iii) importanţa împrumutătorului comun (ţara de origine a capitalului) din care face parte şi banca aflată în dificultate. |
2,75% |
B. Metodologia de calibrare a amortizorului pentru alte instituţii de importanţă sistemică (amortizorul O-SII
Metodologia de calibrare a amortizorului O-SII are în vedere scorul obţinut de instituţiile de credit în cadrul primei etape de evaluare a sectorului bancar din perspectiva entităţilor sistemice (constând în determinarea indicatorilor obligatorii recomandaţi de Autoritatea Bancară Europeană), cu luarea în considerare a caracteristicilor sectorului bancar naţional şi a structurii grupei băncilor sistemice. Plaja de valori aferentă scorurilor obţinute de bănci în etapa calculării indicatorilor obligatorii recomandaţi de ABE este împărţită în şase intervale (bucket-uri) cu o valoare egală cu 500 puncte de bază, cărora le sunt alocate valori ale amortizorului O-SII, în ordine crescătoare în funcţie de importanţa sistemică, în trepte procentuale egale cu 0,5 puncte procentuale (de la 0,5% la 3%), după cum urmează:
| Interval (Bucket) |
Limite (min – max)– puncte de bază - |
Nivelul amortizorului O-SII% din total expuneri ponderate în funcţie de risc - |
| 1 |
275 – 500 |
0,5% |
| 2 |
501 – 1000 |
1% |
| 3 |
1001 – 1500 |
1,5% |
| 4 |
1501- 2000 |
2% |
| 5 |
2001 – 2500 |
2,5% |
| 6 |
More than 2500 |
3% |
N.B. N.B. – primul interval are ca limită minimă scorul de 275 puncte de bază, de la care băncile sunt desemnate în mod automat ca fiind sistemice, conform metodologiei aprobate de BNR, în calitate de autoritate de supraveghere sectorială. În cazul în care este identificată o bancă sistemică prin intermediul indicatorilor suplimentari, dar aceasta are scorul dat de indicatorii obligatorii sub pragul de 275 puncte de bază, atunci instituția se va încadra în primul interval.
La stabilirea intervalelor de valori s-a urmărit respectarea următoarelor principii: (a) asigurarea unei lungimi proporționale a intervalelor, (b) împărțirea simetrică a distribuției scorurilor istorice și (c) setarea unor cerințe de capital consistente între cele două cadre de reglementare, CRD IV și CRD V.
Metodologia de calibrare a amortizorului O-SII asigură un grad ridicat de predictibilitate în procesul de planificare a capitalului instituţiilor de credit identificate ca având un caracter sistemic. În alegerea intervalelor s-a luat în considerare modul în care metodologia de calibrare se pliază pe datele istorice reprezentate de scorurile obținute de bănci. Având în vedere că distribuția istorică conține mai multe valori în partea inferioară decât în capătul superior, divizarea de forma 30-30-30-10 presupune o corelație mai echitabilă între scorul obținut și nivelul amortizorului O-SII atribuibil. Prezența a două intervale cu valori superioare scorului maxim înregistrat asigură faptul că, în contextul în care procesul de concentrare a sectorului bancar românesc este preconizat să continue și în viitor, instituțiile care își vor majora amprenta sistemică vor trebui să se conformeze unor cerințe de capital mai ridicate.
1 Indicatori opționali din Ghidul Autorității Bancare Europene privind criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/EU (CRD) în ceea ce privește evaluarea altor instituții de importanță sistemică (O-SII).
2 Gruparea pe sectoarele economice menţionate se realizează utilizând clasificarea statistică naţională reprezentată de CAEN Rev. 2: a. Agricultură, silvicultură şi pescuit (cod CAEN A); b. Industria extractivă şi industria prelucrătoare (coduri CAEN B şi C); c. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare; Transport şi depozitare; Hoteluri şi restaurante; Informaţii şi comunicaţii; Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport ; Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; Învăţământ; Sănătate şi asistenţă socială; Activităţi de spectacole, culturale şi recreative; Alte activităţi de servicii; Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu; Activităţi ale organizaţiilor şi activităţilor extrateritoriale (coduri CAEN D, E, H, I, J, M, N, O, P, Q, R, S,T şi U); d. Tranzacţii imobiliare; Construcţii (coduri CAEN L şi F); e. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (cod CAEN G).