Editorial - 10 iulie 2014
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a decis, în şedinţa din data de 3 iulie 2014, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Cele mai recente informaţii semnalează faptul că economia zonei euro şi-a continuat redresarea moderată în trimestrul II 2014, pe fondul unor rate scăzute ale inflaţiei şi al unei dinamici modeste a masei monetare şi a creditului. Totodată, anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. Mixul de măsuri de politică monetară luate luna trecută a condus deja la o nouă relaxare a orientării politicii monetare. Operaţiunile de politică monetară care se vor desfăşura pe parcursul lunilor următoare vor spori caracterul acomodativ al acesteia şi vor sprijini activitatea de creditare. Odată cu propagarea la nivelul economiei, măsurile vor contribui la revenirea ratelor inflaţiei la valori mai apropiate de 2%. Referitor la semnalele Consiliului guvernatorilor privind orientarea viitoare a politicii monetare, ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor rămâne la nivelurile actuale pe o perioadă extinsă, având în vedere perspectivele actuale privind inflaţia. De asemenea, Consiliul guvernatorilor îşi asumă în unanimitate angajamentul de a utiliza, dacă va fi necesar, şi instrumente neconvenţionale în cadrul mandatului său pentru a contracara în continuare riscurile înregistrării unei inflaţii scăzute pentru o perioadă prea îndelungată. Consiliul guvernatorilor îşi exprimă cu tărie hotărârea de a proteja ancorarea fermă a anticipaţiilor privind inflaţia pe termen mediu şi lung.
Ca urmare a deciziilor adoptate la începutul lunii iunie, Consiliul guvernatorilor a stabilit şi modalităţile specifice de efectuare a operaţiunilor ţintite de refinanţare pe termen mai lung. Scopul acestor operaţiuni este de a consolida funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare prin sprijinirea activităţii de creditare a economiei reale. După cum s-a anunţat în luna iunie, Consiliul guvernatorilor a început, de asemenea, să intensifice preparativele legate de achiziţiile directe pe piaţa titlurilor garantate cu active în vederea consolidării funcţionării mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Referitor la analiza economică, în trimestrul I 2014, PIB real în zona euro a consemnat o creştere de 0,2% faţă de intervalul precedent. Indicatorii economici, inclusiv rezultatele sondajelor disponibile până în luna iunie, semnalează continuarea redresării cu paşi foarte mărunţi în trimestrul II 2014. Privind în perspectivă, cererea internă ar trebui să fie susţinută de o serie de factori, printre care caracterul mai acomodativ al orientării politicii monetare şi procesul de ameliorare a condiţiilor de finanţare. Totodată, progresele consemnate în domeniul consolidării fiscale şi al reformelor structurale, precum şi câştigurile la nivelul venitului disponibil real ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la creşterea economică. În plus, cererea de exporturi ar trebui să fie susţinută de redresarea economică actuală la nivel mondial. Cu toate acestea, deşi pe pieţele forţei de muncă au apărut noi indicii de ameliorare, în zona euro rata şomajului rămâne ridicată, iar, în ansamblu, gradul de neutilizare a capacităţilor de producţie continuă să fie considerabil. De asemenea, în luna mai, variaţia anuală a împrumuturilor IFM acordate sectorului privat s-a menţinut la o valoare negativă, iar ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat vor continua probabil să diminueze ritmul redresării economice.
Perspectivele economice pentru zona euro rămân grevate de riscuri în sensul scăderii. În special riscurile geopolitice şi evoluţiile consemnate de economiile de piaţă emergente şi de pieţele financiare internaţionale ar putea exercita un impact negativ asupra condiţiilor economice, inclusiv prin efecte asupra preţurilor produselor energetice şi asupra cererii mondiale de produse din zona euro. Un alt risc în sensul scăderii se referă la reformele structurale insuficiente în ţările din zona euro şi la nivelurile sub aşteptări ale cererii interne.
Conform estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 0,5% în luna iunie 2014, nivel nemodificat faţă de cel consemnat în luna mai. La nivelul componentelor principale, dinamica preţurilor serviciilor a crescut de la 1,1% în luna mai la 1,3% în luna iunie, iar cea a preţurilor alimentelor s-a redus de la 0,1% la -0,2%. Pe baza informaţiilor actuale, se preconizează că rata anuală a inflaţiei IAPC va continua să se situeze la niveluri scăzute şi în lunile următoare, urmând să crească progresiv în anii 2015 şi 2016. În acelaşi timp, anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro continuă să fie ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%.
Consiliul guvernatorilor consideră că atât riscurile în sensul creşterii, cât şi cele în sensul scăderii la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor sunt limitate, balanţa acestora fiind relativ echilibrată pe termen mediu. În acest context, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu atenţie posibilele repercusiuni ale riscurilor geopolitice şi evoluţia cursurilor de schimb.
Referitor la analiza monetară, datele pentru luna mai 2014 indică în continuare o dinamică scăzută a masei monetare (M3). Ritmul anual de creştere a M3 s-a situat la 1,0% în luna mai, comparativ cu 0,7% în luna aprilie. Dinamica agregatului monetar în sens restrâns M1 s-a temperat la 5,0% în luna mai, faţă de 5,2% în luna aprilie. Recent, un factor important de susţinere a ritmului anual de creştere a M3 l-a constituit majorarea activelor externe nete ale sectorului IFM, care reflectă parţial menţinerea interesului investitorilor internaţionali pentru activele zonei euro.
Variaţia anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) a fost de -2,5% în luna mai 2014, comparativ cu -2,8% în luna aprilie. Activitatea de creditare a societăţilor nefinanciare se menţine la un nivel modest, reflectând decalajul acesteia în raport cu ciclul economic, riscul de credit, factorii care influenţează oferta de credite, precum şi ajustarea continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a situat la 0,5% în luna mai 2014, nivel nemodificat, în linii mari, de la începutul anului 2013.
Pe fondul trenării dinamicii creditului, evaluarea cuprinzătoare a bilanţurilor băncilor derulată în prezent de BCE prezintă o importanţă deosebită. Băncile ar trebui să profite pe deplin de acest exerciţiu pentru a-şi îmbunătăţi poziţia de capital şi solvabilitatea, favorizând astfel posibilităţile de expansiune a creditului pe parcursul următoarelor etape ale redresării.
În concluzie, analiza economică indică faptul că nivelul actual scăzut al inflaţiei ar trebui să fie urmat de o creştere treptată a ratelor inflaţiei IAPC către niveluri mai apropiate de 2%. Coroborarea cu semnalele relevate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Referitor la politicile fiscale, consolidarea fiscală substanţială din ultimii ani a contribuit la reducerea dezechilibrelor bugetare. Reforme structurale importante au sporit competitivitatea şi capacitatea de ajustare a pieţei forţei de muncă şi a pieţei bunurilor şi serviciilor la nivel naţional. Cu toate acestea, ţările se confruntă în continuare cu dificultăţi semnificative. Pentru a consolida bazele unei creşteri sustenabile şi ale unor finanţe publice solide, aceste ţări ar trebui să nu renunţe la progresele înregistrate în domeniul consolidării fiscale, în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere, şi să continue reformele structurale în anii următori. Consolidarea fiscală ar trebui concepută într-un mod favorabil creşterii economice, iar reformele structurale ar trebui să se axeze pe stimularea investiţiilor private şi a creării de locuri de muncă. O implementare deplină şi consecventă a cadrului existent de supraveghere macroeconomică şi fiscală al zonei euro este esenţială pentru reducerea ponderilor ridicate ale datoriei publice, sporirea potenţialului de creştere economică şi îmbunătăţirea rezistenţei zonei euro la şocuri.
De asemenea, Consiliul guvernatorilor a anunţat, la data de 3 iulie 2014, că frecvenţa şedinţelor privind politica monetară se va modifica începând cu luna ianuarie 2015, introducându-se un ciclu de şase săptămâni. Durata perioadelor de aplicare a rezervelor minime obligatorii va fi extinsă la şase săptămâni pentru a corespunde noului calendar. În plus, Consiliul guvernatorilor şi-a anunţat angajamentul de a publica dări de seamă periodice referitoare la şedinţele privind politica monetară, începând cu cea din luna ianuarie 2015.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol analizează conceptul de rată a dobânzii cu risc zero în zona euro, precum şi relevanţa acestui concept pentru economie, în general, şi pentru politica monetară, în special . Cel de-al doilea articol prezintă dificultăţile întâmpinate de întreprinderile mici şi mijlocii în perioada crizei financiare, oferind o imagine de ansamblu a instrumentelor existente şi a celor care pot fi create pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al acestei categorii de firme . În cel de-al treilea articol se analizează curba Phillips atât pentru zona euro în ansamblu, cât şi pentru ţările din componenţa acesteia, cu accent pe relaţia dintre inflaţie şi măsurile deficitului de cerere din economie începând cu anul 1999.