Editorial - 14 noiembrie 2013
În şedinţa din data de 7 noiembrie 2013, Consiliul guvernatorilor a adoptat o serie de decizii privind ratele dobânzilor reprezentative ale BCE, orientarea viitoare a acestora şi furnizarea de lichiditate.
În primul rând, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât reducerea ratei dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului cu 25 puncte de bază, până la 0,25%, şi a ratei dobânzii la facilitatea de creditare marginală cu 25 puncte de bază, până la 0,75%. Rata dobânzii la facilitatea de depozit va rămâne nemodificată la nivelul de 0,00%. Aceste decizii sunt în concordanţă cu semnalele transmise de Consiliul guvernatorilor în luna iulie 2013 privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, având în vedere cele mai recente indicii referitoare la diminuarea în continuare a presiunilor asupra preţurilor în zona euro pe termen mediu, începând de la nivelurile scăzute (sub 1%) înregistrate în prezent de ratele anuale ale inflaţiei. În aceste condiţii, dinamica masei monetare şi, în special, cea a creditului rămân modeste. Totodată, anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. Această configuraţie sugerează că zona euro poate înregistra o perioadă prelungită cu rate ale inflaţiei scăzute, urmată de o creştere treptată până la rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. În consecinţă, orientarea politicii monetare va rămâne acomodativă atât timp cât va fi necesar. Astfel, aceasta va continua, de asemenea, să sprijine redresarea economică treptată, reflectată de indicatorii de încredere până în luna octombrie.
În al doilea rând, în urma reducerii ratelor dobânzilor, Consiliul guvernatorilor a revizuit semnalele transmise în luna iulie 2013 privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE şi a confirmat că anticipează în continuare menţinerea acestora la nivelurile actuale sau mai reduse pe o perioadă extinsă de timp. Această anticipaţie continuă să aibă la bază persistenţa perspectivelor înregistrării unei inflaţii scăzute, în ansamblu, pe termen mediu, având în vedere trenarea generalizată a activităţii economice şi dinamica modestă a masei monetare.
În al treilea rând, Consiliul guvernatorilor monitorizează în continuare cu atenţie condiţiile de pe piaţa monetară şi impactul potenţial al acestora asupra orientării politicii monetare. Consiliul guvernatorilor este pregătit să ia în considerare toate instrumentele disponibile şi, în acest context, a hotărât să continue derularea operaţiunilor principale de refinanţare (OPR), sub forma unor proceduri de licitaţie la rată fixă a dobânzii şi cu alocare integrală, atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la încheierea celei de-a şasea perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii din anul 2015, respectiv până la data de 7 iulie 2015. Această procedură va fi utilizată în continuare şi pentru operaţiunile excepţionale de refinanţare ale Eurosistemului cu scadenţa egală cu o perioadă de aplicare, ce se vor derula atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la finele trimestrului II 2015. Rata fixă a dobânzii la aceste operaţiuni excepţionale de refinanţare va fi egală cu rata dobânzii la OPR în vigoare la momentul respectiv. În plus, Consiliul guvernatorilor a hotărât să efectueze operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung (ORTL) cu scadenţa la trei luni, care urmează să fie alocate până la sfârşitul trimestrului II 2015, sub forma unor proceduri de licitaţie la rată fixă şi cu alocare integrală. Ratele aferente acestor operaţiuni la trei luni vor fi stabilite la nivelul ratei medii a dobânzii la OPR pe durata de desfăşurare a respectivei ORTL.
Referitor la analiza economică, după şase trimestre de contracţie economică, în trimestrul II 2013 PIB real în zona euro a consemnat o creştere de 0,3% în termeni trimestriali. Evoluţiile indicatorilor de încredere bazaţi pe datele din sondaje până în luna octombrie sugerează continuarea creşterii economice, deşi într-un ritm modest, în semestrul II 2013. Privind în perspectivă, se preconizează redresarea în continuare a producţiei într-un ritm lent, în special ca urmare a îmbunătăţirii progresive a cererii interne, susţinute de orientarea acomodativă a politicii monetare. În plus, activitatea economică din zona euro ar trebui să beneficieze de consolidarea graduală a cererii de exporturi. De asemenea, îmbunătăţirea, în ansamblu, a situaţiei pe pieţele financiare începând cu anul 2012 pare să se propage treptat la nivelul economiei reale, astfel cum ar trebui să se întâmple și cu progresele înregistrate în procesul de consolidare fiscală. Totodată, veniturile reale au fost recent influenţate favorabil de un nivel, în general, mai scăzut al dinamicii preţurilor produselor energetice. Pe de altă parte, rata şomajului în zona euro rămâne ridicată, iar ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat vor continua să afecteze activitatea economică.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Evoluţiile pieţelor monetare şi financiare la nivel mondial şi incertitudinile conexe pot afecta condiţiile economice. Alte riscuri în sensul scăderii se referă la majorarea preţurilor materiilor prime, la posibilitatea înregistrării unor niveluri sub aşteptări ale cererii interne şi ale dinamicii exporturilor şi la implementarea lentă sau insuficientă a reformelor structurale în ţările din zona euro.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a redus la 0,7% în luna octombrie 2013, faţă de 1,1% în luna septembrie. Această scădere a depăşit aşteptările, reflectând, în special, dinamica mai scăzută a preţurilor alimentelor, diminuarea mai amplă a preţurilor produselor energetice şi relativa temperare a dinamicii preţurilor serviciilor. Pe baza actualelor cotaţii futures ale produselor energetice, se preconizează că ratele anuale ale inflaţiei vor continua să înregistreze niveluri modeste şi în lunile următoare. Se anticipează menţinerea unor presiuni scăzute asupra preţurilor pe termen mediu în zona euro. Totodată, anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. Această configuraţie sugerează că zona euro poate înregistra o perioadă prelungită cu rate ale inflaţiei scăzute, urmată de o creştere treptată până la rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%.
Având în vedere deciziile Consiliului guvernatorilor din data de 7 noiembrie 2013, balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor este, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii derivă îndeosebi din scumpirea materiilor prime, precum şi din majorările peste aşteptări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte, iar cele în sensul scăderii sunt asociate unei dinamici sub aşteptări a activităţii economice.
În ceea ce priveşte analiza monetară, datele pentru luna septembrie confirmă dinamica scăzută a masei monetare (M3) şi, în special, a creditului. Ritmul anual de creştere a M3 s-a temperat la 2,1% în luna septembrie, comparativ cu 2,3% în august. Dinamica anuală a M1 a rămas robustă la 6,6%, reflectând preferinţa pentru lichiditate, deşi s-a situat sub nivelul maxim de 8,7% consemnat în luna aprilie. Influxurile nete de capital în zona euro au continuat să reprezinte principalul factor de susţinere a ritmului anual de creştere a M3, în timp ce variaţia anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat s-a menţinut modestă. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a situat la 0,3% în luna septembrie, nivel nemodificat, în linii mari, de la începutul anului. Variaţia anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) a fost de -2,7% în luna septembrie, comparativ cu -2,9% în august. În ansamblu, dinamica modestă a creditelor acordate societăţilor nefinanciare continuă să reflecte, în principal, decalajul în raport cu ciclul economic, riscul de credit, precum şi ajustarea în continuare a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Totodată, sondajul privind creditul bancar din luna octombrie 2013 oferă indicii provizorii privind stabilizarea condiţiilor de creditare pentru firme şi populaţie, în contextul cererii încă scăzute de împrumuturi.
Începând cu vara anului 2012, au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor. Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca fragmentarea pieţelor creditului din zona euro să se diminueze în continuare şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să se consolideze, în cazul în care este necesar. Evaluarea cuprinzătoare realizată de BCE înainte de adoptarea rolului de supraveghetor în cadrul mecanismului unic de supraveghere va continua să sprijine procesul de consolidare a încrederii. Aceasta va spori calitatea informaţiilor disponibile privind situaţia băncilor şi va avea drept rezultat identificarea şi implementarea măsurilor corective necesare. Adoptarea în continuare de măsuri ferme pentru crearea unei uniuni bancare va contribui la restabilirea încrederii în sistemul financiar.
În concluzie, având în vedere deciziile Consiliului guvernatorilor, analiza economică sugerează că zona euro poate înregistra o perioadă prelungită cu rate ale inflaţiei scăzute, care va fi urmată de o evoluţie treptată în sensul creşterii în direcţia unor rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Referitor la politicile fiscale, potrivit prognozei economice a Comisiei Europene din toamna anului 2013, ponderea deficitului bugetar în PIB în zona euro este proiectată să se reducă în continuare de la 3,1% în 2013 la 2,5% în 2014. În acelaşi timp, se anticipează că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro va creşte de la 95,5% în anul 2013 la 95,9% în 2014. În vederea plasării ponderilor ridicate ale datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă, autorităţile guvernamentale ar trebui să nu renunţe la eforturile depuse în vederea diminuării deficitelor bugetare şi să susţină procesul de ajustare fiscală pe termen mediu. Structura consolidării fiscale ar trebui să se axeze pe măsuri favorabile creşterii, care se înscriu într-o perspectivă pe termen mediu şi îmbunătăţesc calitatea şi eficienţa serviciilor publice, reducând în același timp la minimum efectele de distorsiune ale impozitării. De asemenea, guvernele trebuie să îşi intensifice în mod ferm eforturile de implementare a reformelor structurale necesare pe pieţele bunurilor şi serviciilor şi pe piaţa forţei de muncă. Deşi au fost înregistrate progrese în reducerea deficitelor de cont curent şi a diferenţialelor între costurile unitare cu forţa de muncă, se impun încă eforturi substanţiale în vederea ameliorării în continuare a competitivităţii, a sprijinirii procesului de corectare a dezechilibrelor în cadrul zonei euro şi a flexibilizării și dinamizării economiilor, conducând la o creştere economică sustenabilă şi la ocuparea forţei de muncă.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde un articol. Articolul analizează evoluţia PIB potenţial în zona euro de la începutul crizei financiare şi investighează relaţia dintre activitatea economică sub nivelul potenţial şi evoluţiile nominale.