Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a mărit în iulie 2024 la 5,42 la sută, de la 4,94 la sută în iunie, iar în august a scăzut ceva mai modest, la 5,10 la sută, rămânând astfel peste nivelul prognozat. S-a observat că avansul față de iunie este atribuibil creșterilor de dinamică consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, al căror impact a fost doar parțial contrabalansat de cel exercitat de prelungirea dezinflației pe segmentele prețuri administrate și combustibili, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8 la sută, de la 5,7 la sută în iunie, în condițiile în care prețurile alimentelor procesate și-au reaccelerat creșterea, iar dinamica înaltă a prețurilor serviciilor și-a încetinit scăderea, în timp ce dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare a continuat să se reducă relativ alert, la fel ca în trimestrul II, rămânând însă ridicată, au remarcat membrii Consiliului.

În urma evaluării, s-a concluzionat că ușoara ascensiune a ratei anuale a inflației de bază a avut ca principale resorturi un efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, dar și costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri. Influențele astfel generate le-au devansat pe cele decurgând din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare, precum și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, au punctat membrii Consiliului. 

S-a sesizat, în acest context, că dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum și-a stopat practic trendul descendent în iulie-august 2024, inclusiv ca efect al accelerării pe mai departe a creșterii în termeni anuali a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor s-au reamplificat pe ansamblul trimestrului III, în contextul unor evoluții lunare volatile. Totodată, anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au întrerupt ajustarea descendentă în august și au rămas constante în septembrie, marginal sub limita de sus a intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a accentuat creșterea în debutul trimestrului III, corespunzător evoluției dinamicii salariului net real, au subliniat membrii Consiliului.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II 2024, la 0,1 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă considerabil creșterea în trimestrul II, inclusiv în termeni anuali, contribuind decisiv la mărirea avansului PIB față de aceeași perioadă a anului trecut, la 0,8 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul I, au arătat membrii Consiliului. S-a remarcat că un aport consistent a venit și din partea formării brute de capital fix, a cărei creștere în termeni anuali a rămas robustă, deși a continuat să încetinească față de trimestrul anterior.

În schimb, evoluția exportului net și-a accentuat puternic impactul contracționist în trimestrul II 2024, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în vreme ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au convenit că tensiunile de pe piață și-au prelungit în trimestrul III tendința de atenuare reamorsată spre finele intervalului precedent, dar continuă să fie ridicate. Astfel, s-a observat că efectivul salariaților s-a mărit doar ușor în iunie-iulie, iar rata șomajului BIM și-a reluat creșterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie. Totodată, sondajele de specialitate relevă o slăbire pronunțată pe ansamblul trimestrului III a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, superioară ca amplitudine creșterii înregistrate în trimestrul precedent.

Ritmul de creștere a salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului. În acest context, au fost evidențiate dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 17,3 la sută în iulie - în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie -, precum și dinamica similară a costului salarial unitar din industrie, care s-a redus doar marginal în debutul trimestrului III în raport cu media intervalului precedent.

Totodată, s-a apreciat că discrepanțele dintre cererea și oferta de forță de muncă de la nivelul anumitor sectoare, precum și dinamica remunerației din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea să acționeze însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat noua scădere consemnată în august de principalele cotații ale pieței monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, precum și parcursul liniar ulterior al acestora. S-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune – în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, dar au reintrat apoi pe o pantă pronunțat ascendentă, acumulând o creștere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt în ultimele zile din septembrie.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august și a tins să se mențină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării volatilității pe piața financiară internațională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD s-a reînscris însă și a rămas până la sfârșitul lunii septembrie pe o traiectorie general descendentă, dată fiind evoluția ratei de schimb a dolarului SUA pe piețele financiare internaționale. 

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân semnificative, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile ridicate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7 la sută în august, de la 6,7 la sută în iunie, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru consum, al căror flux a atins în iulie un maxim istoric. Ritmul creditului acordat societăților nefinanciare a continuat la rândul lui să se mărească pe ansamblul intervalului, cu aportul exclusiv al componentei în lei, a cărei dinamică ascendentă a fost influențată decisiv de creditele acordate în contextul programelor guvernamentale, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului. În schimb, variația componentei în valută și-a reluat descreșterea. În aceste condiții, ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ascensiunea, ajungând la 69,7 la sută în august, de la 69,1 la sută în iunie.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4,0 la sută în decembrie 2024, la 3,4 la sută la finele anului 2025 și la 3,2 la sută în iunie 2026.

S-a arătat că descreșterea va fi antrenată într-o proporție însemnată de factori pe partea ofertei.  Acțiunea lor dezinflaționistă, decurgând în principal din efecte de bază, va continua însă să fie mai modestă pe termen foarte scurt decât s-a previzionat anterior, în contextul efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și de majorarea cotațiilor unor mărfuri, au sesizat membrii Consiliului. Totodată, s-a constatat că influențe inflaționiste suplimentare vor veni și de pe segmentul produselor de tutun, în condițiile majorării neașteptate a prețurilor acestora în perioada recentă, în timp ce dinamica prețului combustibililor va rămâne probabil mai puțin inflaționistă în următoarele luni decât s-a anticipat în august.

Incertitudini însemnate continuă să fie totuși asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.

S-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate decât în prognoza precedentă și în atenuare relativ pronunțată  pe termen foarte scurt, dată fiind probabila descreștere a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2024 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, dar în condițiile continuării creșterii solide a consumului privat și ale menținerii dinamicii costurilor salariale unitare la niveluri foarte ridicate. În schimb, efecte dezinflaționiste evidente vor genera probabil pe acest orizont de timp decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB pe ansamblul intervalului.

S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul III prioritar de consumul privat. Totodată, un nou aport pozitiv, dar în scădere, este posibil din partea formării brute de capital fix, în timp ce în cazul exportului net se conturează un impact contracționist doar ușor diminuat, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus întrucâtva decalajul negativ față de cea a importurilor în luna iulie, consemnând o creștere relativ mai pronunțată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte, au semnalat membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, incluzând majorarea țintei de deficit fiscal. Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini și riscuri mari sunt în schimb asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE, au susținut membrii Consiliului.

S-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța menținerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene și cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. 

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.