Ţintele de inflaţie


Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum şi sunt stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de +/-1 punct procentual.

Similar experienţei altor bănci centrale din regiune care implementează politica monetară în contextul strategiei de ţintire directă a inflaţiei, evoluţia naturii şi valorile ţintelor de inflaţie stabilite de BNR până în prezent se caracterizează prin două etape distincte:

  • etapa ţintelor de inflaţie coborâtoare, stabilite pe un orizont temporal de doi ani ca valori anuale aferente lunii decembrie (2005-2012), parcurgerea ei având ca argument major necesitatea consolidării dezinflaţiei şi a atingerii unei rate anuale a inflaţiei sustenabile pe termen mediu;
  • etapa unei ţinte staţionare multianuale de inflaţie, compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească (începând cu anul 2013); este o perioadă intermediară menită să asigure trecerea la etapa ţintei continue de inflaţie pe termen lung – compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor adoptată de BCE.

 

  Ţinta de inflaţie
2005 7,5% ±1 punct procentual
2006 5,0% ±1 punct procentual
2007 4,0% ±1 punct procentual
2008 3,8% ±1 punct procentual
2009 3,5% ±1 punct procentual
2010 3,5% ±1 punct procentual
2011 3,0% ±1 punct procentual
2012 3,0% ±1 punct procentual
Începând cu 2013 2,5% ±1 punct procentual