Comunicat de presă


Declaraţie de presă a domnului Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

24.02.2009

În ultimele săptămâni, între Banca Naţională a României şi băncile centrale din Polonia, Cehia şi Ungaria care practică de asemenea un regim al cursului de schimb flexibil, au avut loc consultări legate de evoluţia monedelor naţionale. În cadrul acestor consultări s-au evidenţiat opinii comune care au fost exprimate public astăzi, de către reprezentanţii acestora.

Poziţia Băncii Naţionale a României este următoarea :

De la începutul anului, monedele ţărilor central şi est europene, respectiv coroana cehă, forintul maghiar, zlotul polonez şi leul românesc s-au depreciat substanţial faţă de euro.

Analiştii au citat drept potenţiale cauze pentru această depreciere regională deficitele de cont curent mari ale ţărilor menţionate, dependenţa economiilor de export, în condiţiile scăderii accentuate a cererii în Europa, şi puternica dependenţă a băncilor locale de băncile mamă din Europa de Vest.

În perioade normale, nu este o problemă ca o ţară aflată în proces de reducere a decalajelor să înregistreze deficite de cont curent care sunt finanţate în principal prin intrări autonome de capital (FDI). Orientarea economiilor către export şi integrarea financiară strânsă cu regiunile mai avansate, precum cele din Europa de vest, sunt considerate drept avantaje structurale pe termen îndelungat, şi nu potenţiale pericole.

Totuşi, perioada pe care o parcurgem este departe de a fi una obişnuită. Având în vedere că procesul de dezintermediere pe plan internaţional continuă, finanţarea deficitelor externe a devenit mai dificilă pentru economiile central şi est-europene angajate în procesul de reducere a decalajelor, în principal datorită golurilor de finanţare la nivelul sectorului privat.

Această situaţie impune ca necesară o anumită ajustare, inclusiv în domeniul cursului de schimb. Totuşi ajustarea trebuie să fie rezonabilă, cu atât mai mult cu cât procese ajutătoare au demarat deja. Astfel, în Europa Occidentală - principala noastră piaţă de export - s-au pus deja în practică o serie de măsuri de stimulare a creşterii în domeniul fiscal şi monetar, iar efectele acestora se vor materializa, deşi cu o anumită întârziere. În ultimă instanţă, acestea vor contribui la susţinerea cererii de export din partea ţărilor din Europa Centrala şi de Est. În ceea ce priveşte dependenţa de băncile mamă din străinătate, reacţia rapidă a factorilor europeni de decizie a contribuit la stabilizarea sistemului financiar al Europei Occidentale. Beneficiind de o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei lichidităţii şi a capitalului, băncile mamă din Europa de Vest îşi menţin angajamentele asumate faţă de filialele şi subsidiarele lor din regiunea central şi est europeană. În acest sens, ne bazăm pe reînnoirea în mare măsură a liniilor de finanţare deja acordate de băncile mamă subsidiarelor în cadrul operaţiunilor lor din Europa Centrală şi de Est.

În concluzie, o anumită ajustare a cursului de schimb este într-adevăr necesară pentru economiile ţărilor din această regiune, dar deprecierea excesivă a monedelor locale, care nu ar fi justificată în raport cu fundamentele economice, poate crea mişcări destabilizatoare şi de aceea trebuie evitată. Banca centrală a României este gata, dacă este nevoie, să acţioneze pentru a preveni mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului.