Constituenţa din care face parte România la FMI


În structura de guvernanţă a FMI un rol important revine Consiliului Directorilor Executivi, care exercită responsabilităţile legate de administrarea curentă a instituţiei. În prezent, acest for de conducere cuprinde 24 de directori executivi, ce reprezintă interesele tuturor celor 190 de state membre. Economiile mari, precum SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, China, Arabia Saudită, își aleg propriul reprezentant/ director executiv, însă restul ţărilor sunt asociate în aşa-numitele constituenţe. În cadrul unui astfel de grup, statele partenere îşi aleg un director executiv, nominalizat în general de ţara cu cea mai mare putere de vot, care le asigură reprezentarea în comun în procesul decizional de la nivelul Consiliului Directorilor Executivi.

De la data aderării la FMI, România a făcut parte din constituenţa olandeză, alături de alte patru ţări, respectiv Olanda, Israel, Cipru şi Iugoslavia. Ulterior, aceasta s-a extins, astfel că la 1 ianuarie 2012 avea în componenţă treisprezece state membre: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia (FRI)1, Moldova, Muntenegru, Olanda, România şi Ucraina. Cu ocazia întâlnirii din octombrie 2012, organizată în marja reuniunii anuale a FMI şi Băncii Mondiale de la Tokio, statele partenere au oficializat înfiinţarea, de la 1 noiembrie 2012, a unei noi constituenţe, împreună cu Belgia şi Luxemburg. Un pas hotărâtor în direcţia materializării acestui proiect s-a realizat cu ocazia discuţiilor purtate în iunie 2012 la Bucureşti.

Această extindere a constituenţei, ce cuprinde în mare parte economii mici şi deschise din spaţiul european, a fost realizată în contextul implementării pachetului de reforme privind cotele ţărilor membre şi guvernanţa FMI, aprobat de Consiliul Guvernatorilor în decembrie 2010. Această iniţiativă se înscrie în demersurile de reducere a numărului directorilor executivi ce reprezintă statele europene avansate, în favoarea ţărilor emergente şi a celor în curs de dezvoltare, care au dobândit un rol tot mai important în economia mondială. Prin puterea de vot şi contribuţia sa la resursele financiare ale Fondului, prin diversitatea şi gradul de deschidere a economiilor membre, unele cu o bogată experienţă în ceea ce priveşte sistemul financiar internaţional, această constituenţă oferă un sprijin important FMI în realizarea mandatului său global.

Începând din octombrie 2020, odată cu aderarea la FMI, Principatul Andorra s-a alăturat țărilor membre ale constituenței olandezo-belgiene.

La nivelul constituenţei au loc periodic consultări între ţările membre şi sunt organizate întâlniri, desfăşurate de obicei cu prilejul reuniunilor de primăvară şi ale celor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale. Începând din 1993, în cadrul constituenţei olandeze s-a convenit ca fiecare ţară a grupului să găzduiască anual (mai puțin în 2020 și 2021, din cauza pandemiei Covid-19), prin rotaţie, o şedinţă informală a reprezentanţilor acestora - guvernatori şi miniştri de finanţe - care să ofere posibilitatea schimbului de opinii pe teme de interes comun şi formulării unor puncte de vedere pe diverse subiecte din actualitatea internaţională.

La nivelul Consiliului Directorilor Executivi al FMI reprezentarea celor 16 state partenere este asigurată în prezent de către domnul Paul Hilbers, director executiv de naţionalitate olandeză, ales în noiembrie 2020. România deține în cadrul structurii de lucru a constituenţei postul de consilier superior (Senior Advisor).

1 În prezent Macedonia de Nord