Discurs în deschiderea celei de-a treia ediții „Banking Compliance Summit”

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Institutul Bancar Român, 25 octombrie 2017


Versiunea pregătită pentru susținere



Doamnelor și domnilor,


Evenimentul „Banking Compliance Summit” a ajuns la cea de-a treia ediție. Este o temă de mare actualitate pentru industria bancară din România. Felicit Institutul Bancar Român pentru această inițiativă, care a devenit un reper important în agenda profesioniștilor, în conformitate atât din industria bancară, cât și din celelalte componente ale pieței financiare.

Programul de conformitate începe cu top managementul și trebuie să impună o cultură organizațională bazată pe egalitate, etică și integritate, ca părți componente ale bunei guvernanțe și a strategiei de afaceri. De aceea, apreciez că panelul din deschiderea evenimentului , dedicat președinților de bancă, având ca temă generală de discuție „responsabilitatea business-ului față de programul de conformitate al băncii din perspectiva CEO-ului” este foarte potrivit cu obiectivele conferinței.

Din ce în ce mai des utilizăm expresia „compliance risk”, riscul de conformitate, care, odată cu evoluțiile din industria financiar-bancară, împreună cu evoluția cadrului de reglementare, capătă valențe din ce în ce mai complexe, referindu-se atât la pierderi materiale semnificative, cât și la afectarea reputației unei bănci (sau, cum am văzut în cazul României, cu propagare la nivel de sistem), ca urmare a nerespectării cadrului de reglementare, a normelor interne (autoreglementarea), a standardelor și codurilor de conduită aplicabile activităților financiar-bancare.

Întrucât ne aflăm la Institutul Bancar Român, voi pune accent pe modul în care educația reprezintă o componentă obligatorie a unei bune politici de conformitate și a unei guvernanțe corporative corecte, atât la nivelul unei instituții, cât și la nivelul industriei financiare.

Încep prin a menționa o axiomă: formarea profesională continuă a angajaților este o condiție esențială pentru gestionarea riscurilor, pentru dezvoltarea și implementarea unor planuri eficiente de conformitate și de guvernanță corporativă. De aici izvorăște și necesitatea asigurării unui cadru de training riguros, prin care angajații își însușesc cadrul de reglementare, în complexitatea lui (atât intern, cât și extern), în concordanță cu rolurile și responsabilitățile fiecărei poziții din organizație.

Cele mai multe probleme sunt generate de angajații care acționează necorespunzător, fie din ignoranță, neînțelegere sau prin nerespectarea normelor care le guvernează activitatea.

Autoritățile de reglementare a activității bancare din întreaga lume atrag tot mai des atenția că eșecurile în politica de conformitate au ca sursă și reducerea treptată din ultimii ani a bugetelor de training. În consecință, băncile trebuie să își asume din ce în ce mai mult faptul că formarea și specializarea profesională continuă a angajaților, dar și menținerea unei conduite adecvate a acestora, sunt priorități în strategia de dezvoltare.

Dau un exemplu pe care l-am menționat frecvent în ultimii ani. Discutăm mult despre regementările europene sau despre cele naționale (ale BNR) pe care trebuie să la aibă în vedere în activitatea lor băncile comerciale. Descoperim însă că există o problematică centrală pe care o ignorăm cu încăpățânare și vedem rezultatele în dezvoltarea publică – deși în vorbe o pomenim mereu! Este vorba de pregătirea bancherilor în ceea ce privește relația cu clienții sau cerințele pentru munca așa-numiților RM (relationship managers).

Aici avem cel puțin două probleme.

Prima. Avem în bănci numeroase proceduri care nu țin seama de modul în care privesc lucrurile clienții, de percepția lor. Multe proceduri nu au avut în vedere ce se va înțelege în spațiul public, dincolo de ușa băncii. Ar trebui să reanalizăm procedurile bancare și din această perspectivă.

Doi. Vicepreședintele Parlamentului European, domnul Ioan Mircea Pașcu, după o anumită experiență cu banca din România la care avea conturile, trăgea concluzia că băncilor din țara noastră nu le pasă de clienți, nu au nici un fel de considerație pentru aceștia (cuvintele sale sunt mult mai dure). Când ești în fața unor asemenea aprecieri deloc pozitive, este imposibil să nu te întrebi: ce spune oare omul obișnuit de modul de lucru al personalului băncilor? Și nu am dreptate să spun din nou că avem nevoie de un nou stadiu de profesionalizare a resursei umane, că ne trebuie programe obligatorii de pregătire – nu numai „in-house” – pentru toate dimensiunile activității bancare la care mă refer de ceva vreme încoace?!

În acest context, un scop primordial al fiecărei instituții de credit ar trebui să îl reprezinte dezvoltarea resursei umane, prin formarea unor angajați informați și eficienți, care dispun de un set de competențe, abilități și cunoștințe profesionale, actualizate în timp real.

Studiile efectuate au arătat că angajații care beneficiază de un program de training coerent și susținut sunt mai productivi, au o fluctuație mai scăzută la locul de muncă, sunt mai eficienți și mai responsabili și, în consecință, au nevoie de mai puțină supraveghere.

Nu numai noi, dar și pe plan internațional, „good ethics is good business”, înțelegând faptul că etica profesională este o necesitate atât pentru fiecare angajat, cât și la nivelul entității, că ea trebuie formată și întreținută prin cultura organizațională și prin programe de training adecvate. S-a constatat că investițiile în training conduc la evitarea unor pierderi semnificative datorate amenzilor, sancțiunilor, etc.

După cum ați observat, m-am referit la necesitatea și chiar obligativitatea pregătirii personalului, în general, nu doar a celui implicat în funcția de conformitate. Acest lucru este deja evident și la nivel european, unde, așa cum am menționat, o serie de directive europene alocă părți importante cerințelor de competențe și cunoștințe necesare personalului care activează în dieferite arii. Aș menționa aici, în special, directivele europene privind creditul ipotecar și piețele instrumentelor financiare. Chiar dacă pentru unele categorii de personal (în special cel din rețea, din „front office”) modalitatea de conformare cu nivelul de competențe și cunoștințe este lăsată la latitudinea angjatorului, aceasta nu înseamnă că raportarea unui training intern și, eventual, a unei examinări tot în sistem intern asigură un cadru educațional calitativ. Uzanțele internaționale în domeniu arată că cel mai eficient mod îl reprezintă sistemul „zidurilor chinezești”, adică segregarea acestor activități. În acest sens, în condițiile în care industria bancară din România înglobează un număr de 55400 salariați, IBR dispune de logistica educațională necesară implementării unor procese de training și evaluare/ examinare de calitate. Institutul a demonstrat și continuă să demonstreze acest lucru, prin autorizările și certificările profesionale internaționale pe care le are în portofoliu de cca. 3-4 ani încoace.

Închei prin îndemnul de a utiliza mai activ platforma educațională a IBR, care reprezintă un epicentru de promovare a educației financiare avansate și de pregătire profesională continuă a personalului financiar-bancar.


25 octombrie 2017