Cadrul de prognoză al BNR


Realizarea proiecţiilor trimestriale ale BNR presupune existenţa unui cadru adecvat de prognoză. În esenţă, acesta se referă la: (1) gestionarea bazelor de date şi (2) dezvoltarea/operarea unor modele de prognoză a principalilor indicatori macroeconomici.

Modelele de prognoză utilizate în cadrul BNR pot fi împărţite în trei categorii distincte. Acestea interacţionează astfel încât rezultatul final - prognoza macroeconomică trimestrială - integrează de fapt totalitatea prognozelor şi informaţiilor furnizate de fiecare dintre acestea. 

  • Prima categorie de modele are la bază preponderent relaţii estimate empiric (pe baza unor modele econometrice) între variabilele macroeconomice dependente (rata inflaţiei, ritmurile de creştere ale componentelor PIB real, ratele dobânzilor la depozite şi credite sau indicatori ai pieței muncii) şi un set de determinanţi ale acestora - variabilele macroeconomice independente (variaţia cursului de schimb sau a preţului petrolului, salariul real, populația ocupată, cifra de afaceri, indicatori monetari, ai Balanței de plăți sau indicatori de încredere, etc.).
  • A doua categorie o constituie modelul central (modelul de analiză şi prognoză pe termen mediu - MAPM) construit pentru a surprinde evoluţia variabilelor macroeconomice de pe parcursul ciclului economic. Modelul este format din ecuaţii care exprimă relaţiile dintre variabilele macroeconomice de interes (e.g. rata inflaţiei, rata dobânzii, cursul de schimb, cererea agregată), a căror dinamică este fundamentată pornind de la ipoteza unor comportamente raţionale optime ale unor agenţi economici reprezentativi (populaţie, firme, instituţii financiare, banca centrală, sectorul extern).
  • În final, a treia categorie este formată din aşa numitele modele "satelit" (e.g. blocul componentelor PIB, cel al pieței muncii sau cel al balanței de plăți), cu rol de a completa şi detalia prognozele generate de modelele menţionate anterior.

Procesul de realizare a proiecţiilor macroeconomice trimestriale cuprinde trei etape, pe baza unui calendar al activităţilor revizuit anual.
În ordine cronologică, aceste etape sunt:

  • Proiecţiile pe termen scurt şi proiecţiile expert. Proiecţiile pe termen scurt se realizează cu ajutorul modelelor empirice (prima categorie în enumerarea anterioară), a căror performanţă în prognoză este maximă până la un orizont de câteva luni. Ele privesc în general componentele inflaţiei IPC şi ale PIB real, diverse rate ale dobânzii relevante pentru mecanismul de transmisie precum şi indicatori specifici pieței muncii. De regulă aceste proiecţii se realizează pentru un orizont de unul până la două trimestre. Proiecţiile expert vizează unele variabile a căror evoluţie nu poate fi surprinsă folosind relaţiile econometrice (de exemplu, ajustările prevăzute pentru preţurile produselor accizabile, pentru tarifele la energia electrică, termică etc.).
  • Stabilirea condiţiilor iniţiale şi a poziţiei în cadrul ciclului economic. Reprezintă un prim nivel de integrare a prognozelor obţinute în etapa anterioară. Pentru a permite adaptarea la structura modelului MAPM, variabilele proiectate în etapa anterioară sunt descompuse în componenta ciclică (deviaţia de la trend) şi, respectiv, trend de evoluţie (echilibrul pe termen mediu). Estimarea se realizează cu ajutorul unui filtru statistic multivariat (filtru de tip Kalman). Consistenţa cu modelul MAPM este asigurată prin utilizarea atât în filtrare cât şi în proiecţie a aceloraşi mecanisme modelate. Evaluările privind poziţionarea economiei în cadrul ciclului de afaceri sunt coroborate cu analiza unui sistem amplu de indicatori corelaţi cu ciclul economic.
  • Proiecţia realizată cu ajutorul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM). Modelul conţine într-o manieră formalizată o descriere a principalelor mecanisme de transmisie a politicii monetare (vezi mecanismul de transmisie al politicii monetare). Modelul este construit, dezvoltat şi calibrat pentru a surprinde evoluţia variabilelor macroeconomice pe parcursul ciclului economic. În acelaşi timp, pe termen lung, soluţia modelului converge către un echilibru bine definit. Prognozele publicate în Raportul asupra inflaţiei vizează însă un orizont de 8 trimestre, în mod consistent cu evaluările privind decalajele structurale de propagare totală în economie a efectelor politicii monetare. În acest interval de timp, mecanismele teoretice surprinse în model acţionează în sensul readucerii variabilelor macroeconomice cât mai aproape de echilibrul presupus pe termen mediu.

Rolul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM) este acela de a integra toate informaţiile disponibile şi de a conferi consistenţa necesară în analiza, comunicarea şi implementarea deciziilor de politică monetară. Totuşi, o proiecţie nu este realizată în mod automat prin rularea modelului. Ea este rezultatul unui proces iterativ, ce încorporează opiniile expert ale echipei de prognoză în colaborare cu conducerea executivă. Proiecţiile generate de model reprezintă unul din elementele de fundamentare a deciziilor de politică monetară de către Consiliul de Administraţie al BNR.

Activitatea de modelare macroeconomică are drept scop principal susţinerea deciziilor de politică monetară, prin asigurarea suportului teoretic şi empiric necesar. O bună parte a activităţii de cercetare ştiinţifică urmăreşte perfecţionarea modelului trimestrial de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM), continuarea dezvoltării unor modele satelit sectoriale, precum şi realizarea de diverse analize conexe, cu rol de suport pentru dezvoltarea modelului central. Detalii privind activitatea recurentă de cercetare sunt prezentate în secţiunea “Cercetare economică” din cadrul rapoartelor anuale.